37.Sfințenia mea binecuvântează lumea.

Sfințenia mea binecuvântează lumea.¹

               Explicații:

          Din Curs de miracole aflăm că menirea noastră este să vedem această lume prin propria noastră sfințenie, pentru că în acest fel, nimeni nu pierde nimic, dimpotrivă, toți câștigă. În felul acesta suntem binecuvântați cu toții. Această viziune, împărtășită la nivel planetar ar putea pune capăt oricărui sacrificiu, întrucât fiind cu toții copiii lui Dumnezeu, avem cu toții aceleași nevoi și aceleași drepturi. Acest mod de a vedea lumea, oferă fiecăruia dintre noi dreptul câștigat prin naștere de a avea de toate.

        În curs, termenul utilizat este viziune, și nu vedere. Pentru că vederea este un rezultat al funcționării unui organ de simț – ochiul –  ea oferă doar o percepție a naturii fizice a lumii într-un anumit spectru de frecvențe, pe când viziunea înseamnă altceva. Viziunea ne scoate din sfera percepției pentru a ne introduce în sfera subtilului. În contextul acestui exercițiu viziunea este un mod specific de înțelegere și de interpretare a lucrurilor. Nu trebuie să uităm că obiectivul final al acestui curs este să ne conducă spre cunoaștere, iar cunoașterea nu are nici o legătură cu percepția. Aceasta va fi  utilă însă pe drum atâta timp cât va fi transformată din percepție greșită în percepție adevărată.

      Nu există alt mod de-a înlătura ideea sacrificiului din gândirea lumii. Orice alt mod de-a vedea va cere inevitabil plată – de la ceva sau cineva. Prin urmare, cel care percepe va pierde. Și nu va avea idee de ce pierde. Dar, prin viziunea ta își va reconștientiza întregimea. Sfințenia ta îl binecuvântează necerând nimic de la el. Cei ce se văd întregi nu pretind să li se dea nimic.¹

       Ideea de astăzi pune accentul pe binecuvântare. Este a patra propoziție dintr-o frază în curs de construcție:

Mintea mea face parte din mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte sfânt. Sfințenia mea învăluie tot ce văd. Sfințenia mea binecuvântează lumea.

       Această întregime la care se face referire pornește de la abandonarea ideii de separare. Nu numai că suntem ființe complete, copii ai lui Dumnezeu ce purtăm în noi cunoașterea și scânteia divină, dar suntem picături ale aceluiași ocean. Atunci când învălui lumea cu sfințenia ta și o binecuvântezi, vei fi învăluit cu aceeași sfințenie și vei fi la rândul tău binecuvântat ( legea rezonanței).

  Sfințenia ta e mântuirea lumii. Ea te lasă să înveți lumea că e una cu tine, nu predicându-i, nu spunându-i ceva, ci pur și simplu recunoscând în tăcere că, în sfințenia ta, toate lucrurile sunt binecuvântate odată cu tine.¹

        Am să redau mai jos o parte a discuției care a avut loc între “trei dintre cele mai frumoase minți ale timpului nostru” așa cum au fost numiți de către Ken Wilber în Cuvânt înainte pe care l-a scris în cartea “Revoluția conștiinței – Noua spiritualitate și transformarea planetară”. Este vorba despre Ervin Laszlo, Stanislav Grof și Peter Russell.

Ervin Laszlo: Cel mai reprezentativ exponent al filosofiei sistemelor și al teoriei evoluției generale.

Stanislav Grof: Conduce Programul de Pregătire Transpersonală Grof și predă la Institutul de Studii Integrate din California.

Peter Russel: Diplomă de onoare gradul I în Fizică teoretică și Psihologie experimentală și o diplomă de master în Știința computerelor la Universitatea Cambridge.

LASZLO: Stan, se pare că experiențele remarcabile ale pacienților tăi în care se identifică până și cu lucrurile, cu întreaga planetă sau întregul cosmos sunt corelate cu un sistem de valori diferit, neobișnuit. Se știe că sistemele de valori sunt destul de egoiste. Ne-am obișnuit să spunem: ” Nu vreau să sufăr, prin urmare nu-i voi face nici pe alții să sufere”. Asta stă oarecum și la baza moralității creștine și deci la baza moralității occidentale. Dar sistemul budist de valori merge mai departe, pentru că în el este cuprinsă toată creația. În experiențele pe care le descrii, subiecții trec dincolo de interesele personale înguste și apreciază lumea pentru adevăratele sale valori. Acest lucru se întâmplă probabil pentru că oamenii care trec prin aceste experiențe simt că lumea e o extensie a propriilor lor persoane: sunt parte din lume, iar lumea e parte din ei. Prin urmare ei se îndreaptă către valorile trans- sociale, chiar trans-umane, departe de valorile asociate de regulă cu moralitatea.

GROF: Da, ai dreptate. Acest lucru devine mai evident în practicile spirituale sistematice care implică o experiență personală profundă….La început, anumite lucruri nu se pot face din cauza unei temeri primitive de a fi prins și pedepsit…..Cea mai înaltă formă de moralitate reflectă recunoașterea prin experiență a unității care stă la baza întregii creații, un sentiment de identitate cu alte ființe dotate cu simțire și o realizare a faptului că suntem de origine divină. În acest tip de evoluție psihospirituală, schimbările de moralitate reflectă schimbările de înțelegere a propriei persoane, a lumii, locului și rolului nostru în lume…

Anumite forme de empatie încă mai conțin o formă de separare, de distincție între mine, în calitate de observator, și celălalt, ca persoană care suferă. Există o diferență între mila obișnuită și compasiunea adevărată bazată pe un sentiment de apartenență la o comunitate și de identitate cu aceasta.

RUSSELL: …Aceasta e compasiunea: a extinde sentimentele pe care le ai pentru propria persoană asupra celorlalți și a ține la ei așa cum ții la tine însuți. Este un lucru spontan care apare în momentul în care îți eliberezi mintea de anumite credințe și atitudini care te țin departe de ceilalți și începi să empatizezi cu ei.

GROF: În stările neobișnuite putem să trecem prin experiențe de identificare conștientă cu oricine sau orice din jurul nostru – oameni, animale, plante, ființe arhetipale. Se pare că există o experiență subiectivă care corespunde oricărui lucru pe care îl percem în mod normal ca pe un obiect. Pot simți , de exemplu că am devenit un arbore sequoia. Corpul meu ia forma unui copac, cu rădăcină, trunchi și ramuri. Simt seva circulând, schimbul de minerale și de apă în rădăcină, chiar și procesul de fotosinteză. Ceea ce spun aici nu e doar un exemplu general de descriere a unei experiențe pe care am avut-o cu un pacient. Am trecut prin această experiență eu însumi și a fost minunat!²

       Cum se procedează:

       Ca și în cazul exercițiilor trecute, sunt necesare patru intervale de câte trei – cinci minute, și aplicații frecvente repartizate pe parcursul zilei.

1. Pentru intervalele de cinci minute:

• Se repetă ideea zilei.
• Privești în jur circa un minut și aplici ideea la ce vezi:

Sfințenia mea binecuvântează scaunul acesta.

Sfințenia mea binecuvântează copacul acela.

Sfințenia mea binecuvântează trupul acela….

• Cu ochii închiși se aplică ideea la orice persoană îți vine în minte:

Sfințenia mea te binecuvântează, ( nume).

        Se pot face pe parcursul celor cinci minute combinații între aplicarea ideii cu ochii deschiși sau închiși, la ceea ce vezi în exterior sau la persoanele care îți vin în minte.

2. Pe parcursul zilei :

Se aplică ideea în gând tuturor persoanelor care ne ies în cale, rostindu-le numele, dar mai ales acelora care ne tulbură.

“Oferă-i imediat binecuvântarea sfințeniei tale, ca să poți învăța să o conștientizezi mereu.”

   Observație:

        Acesta este un rezumat al lecției/ exercițiului realizat de mine, motiv pentru care este, inevitabil , supus unor interpretări proprii, care depind de puterea mea de înțelegere și de nivelul de evoluție spirituală pe care îl am în acest moment. Aceste rezumate sunt realizate în primul rând pentru mine, dar și pentru oricine este interesat de acest curs și poate găsi aici un ajutor sau un sprijin în descifrarea și înțelegerea lui. De asemenea, orice opinie pertinentă, eliberată din închisoarea ideilor preconcepute, este binevenită și m-ar ajuta în corectarea erorilor de interpretare care se pot strecura în aceste rezumate.

Mulțumesc!

1: Curs de miracole- Culegere de exerciții pentru studenți, pp.54-55, Editura Centrum- Polonia 2007.

2: Ervin Laszlo, Stanislav Grof, Peter Russell – Revoluția conștiinței- Noua spiritualitate și transformarea planetară, Elena Francisc Publishing-2009, pp.161-164.