IMG_2061

                      Bună dimineața dragii mei!!!

                     Așa se întâmplă uneori… În dimineața de Crăciun te trezești că ai dintr-o dată chef și timp să faci lucruri dragi pe care nu le-ai mai făcut de mult timp. Țin într-un coș de nuiele lângă patul din mansardă  o grămadă de cărți pe care îmi mai arunc ochii seara la culcare. Era una micuță ascunsă pe fundul coșului care cred că n-a mai fost atinsă în ultimii 3 ani… și culmea…chiar despre diete.

                    Am vorbit la cursul de nutriție de fel și fel de diete și principii  de nutriție dar pun pariu că nu știați că există și o dietă a filosofului, scrisă chiar de un filosof. În carticica asta nu există decât o rețetă, pe care o voi transcrie aici și pe care chiar o voi încerca după sărbători. Ce există în schimb în cărticica asta ține mai mult de modulul de NLP pe care-l avem programat luna viitoare – căci evident niciun obiectiv omenesc nu poate fi atins fără o mobilizare ca la carte a resurselor interioare, iar concluzia este una singură: Un lucru atât de banal în aparență cum este alungarea pentru totdeauna a kilogramelor înrobitoare înseamnă de fapt o chirurgie a stilului de viață la propriu; iar pentru asta chiar ai nevoie de NLP ( programare neuro-lingvistă), fie că ți-o faci singur de știi cum, fie că mergi la un  specialist să te însoțească o vreme pe drumul tău.

                  O să redau mai jos câteva paragrafe din această cărticică – poate vă stârnește curiozitatea și veți dori cândva să abordați dieta și prin ochii unui filozof. Nu știu dacă o să vă placă…căci este în fond mai mult o carticică filozofică – ce-i drept cu multe accente practice – dar nu oricine are aplecare către așa ceva.

      În această lucrare arăt cum să dăm jos kilograme și să nu le mai punem la loc. Cartea reprezintă o filozofie a vieții. Programul de slăbire e conținutul, filozofia vieții este forma.

      Bag mâna-n foc că v-ați întrebat, în vremurile grele pe care le trăim, care e sensul vieții. Ce rost au toate astea? Și filozofii  de ce nu ne spun și nouă? (…) V-ați prins, m-am hotărât să iau în serios reproșurile. De ce nu ne spun filozofii care e sensul vieții? Răspunsul e simplu. Pentru că nu știu. Și nici eu nu sunt mai breaz…

………………………………………………………………………………………

      Filozofarea pe tema greutății este legată de preluarea controlului asupra propriei vieți. Există multe moduri de a o face. Dat fiind că vă obsedează mâncarea – ceea ce nu vă deosebește prea tare de restul omenirii -, putem foarte bine să începem prin a vedea dacă sunteți în stare să preluați controlul asupra propriului comportament alimentar. Vreți să dați jos kile și să nu le mai puneți la loc. Perfect. Dar, dacă reușiți să o faceți, lumea ar fi bine să se păzească, căci acela care iese învingător din această bătălie poate face și alte lucruri dificile, dacă își pune mintea cu ele. Acele alte lucruri pot merge și ele împotriva tendințelor, afacerilor și industriilor.

         Dacă vreți cu adevărat să faceți asta sunteți un răzvrătit. Filozofii au produs întotdeauna tulburări. Cei aflați la putere detestă răzvrătiții.

……………………………………………………………………………………..

 Ceea ce vreau să spun e că în cartea mea grăsimea, prieteni,  e doar o metaforă. Grăsimea reprezintă trivialitatea sâcâitoare, pura banalitate și caracterul inevitabil al realității obișnuite care ne desparte de ceea ce am vrea să fim. Este partea trupească din noi care ne leagă de pământ și nu ne îngăduie viața veșnică. Eu cred că mitul paradisului din ceruri nu este altceva decât visul stârnit de bucuriile pământești mai mărunte pe care le stoarcem din bătăliile vieții de zi cu zi.

         Eliminați o parte din grăsimea asta. Ajungeți până la mușchi. Despuiați-vă în fața vântului care bate din ce în ce mai tare. Am mai spus-o și o mai spun odată: pentru noi , ceilalți, nu contează ce faceți, câtă vreme nu are nimeni de suferit. Dar dacă nu faceți ceva de care să fiți apoi mândru, asta va conta pentru dumneavoastră..

…………………………………………………………………………………….

      Trebuie să mai zic ceva despre citit. V-am propus deja să citiți cărți despre regimuri, mâncăruri, sănătate și alergare care să vă stimuleze. În acest moment citiți o carte stimulantă. Nu vă recomand acele programe de slăbire care vă cer să faceți o înțelegere cu persoana iubită, care să controleze ce și cât mâncați sau vă cer să intrați în gruparea Overeaters Anonymous sau să vă afiliați la Weight Watchers. Acum există chiar un program de șantaj, în care puteți semna un contract cu cineva care să vă lipsească de lucruri indispensabile vieții dacă nu vă țineți de regim. Aceste programe s-ar putea să dea rezultate, dar nu le recomand, din cauză că toate depind de alții. Nu e ceea ce contează în această carte, nu-i așa? Orice tehnică de reducere a greutății și de menținere care necesită sprijinul altcuiva ( chiar și a lui Dumnezeu) nu va avea ca rezultat slăbitul și menținerea la noua greutate prin forțe proprii. A, sigur că da, puteți să vă puneți o zgardă și să puneți pe cineva să vă ducă și să vă aducă de la masă în lesă. Dar să fie oare adevărat că suntem ori stăpâni, ori sclavi, așa cum spun Hegel și Sartre?…

      Iar rețeta ne-filozofică de pâinici a filozofului Richard Watson este următoarea:

Reglați cuptorul la 425 de grade ( …finish… nu prea cred, al meu nu merge decât până la 250. După mine l-aș pune la 125 ca să nu omor pâinea!!! – observația subsemnatei). Ungeți o tavă pentru 6 brioșe. Amestecați următoarele ingediente uscate:

o ceașcă de tărâțe

o jumătate de ceașcă de făină integrală de grâu

o jumătate de ceașcă dintr-una dintre următoarele:

            făină integrală de orz

            făină integrală de secară

           făină integrală de hrișcă

           făină integrală de grâu

o jumătate de linguriță de bicarbonat de sodiu

o jumătate de linguriță de praf de copt

un praf de sare( opțional)

Îngrămădiți amestecul într-o parte a vasului și în locul liber spargeți

             un ou

și adăugați

      două lingurițe de ulei animal sau vegetal ( de exemplu , unt, untură, ulei de șofran sau de porumb)

Bateți cu o furculiță până s-au amestecat bine gălbenușul cu albușul. Adăugați

         o ceașcă de iaurt, sau zer, sau lapte bătut, sau lapte dulce.

Amestecați cu o lingură de lemn doar atât cât să se omogenizeze ingredientele și totul să fie umed.

Turnați cu lingura în tava de brioșe.

Coaceți 20-24 minute

                     Cam atât.

                     Să ne vedem cu bine și

Fiți fericiți de sărbători!!!!!!!!!