STIL DE VIAȚĂ

Iarba de grâu și povestea Anei Wigmore.

By 13 Mai 2014 Aprilie 2nd, 2019 No Comments

  Visez o lume lipsită de boli…o lume în armonie completă și aflată într-un echilibru fizic, mental și spiritual, care să respecte legile naturii referitoare la cauză și efect.

– Ann Wigmore-

1

Boala și dificultățile au dus la inovație1

  Născută în Lituania în 1909, Ann Wigmore a avut o copilărie destul de dură. S-a născut prematur, apoi a fost abandonată, fiindcă era un copil bolnăvicios și o povară pentru părinții ei, care doreau să înceapă o nouă viață în America.Bunica acesteia, un naturalist autodidact, a salvat-o și a făcut-o bine oferindu-i Annei o viață normală. A învățat foarte multe despre vindecare pe când o urmărea pe bunica sa îngrijind răniții în timpul celui de-al doilea război mondial cu ierburi și plante de leac. Dar la vârsta de 16 ani, încă nu fusese dată la școală și nu știa să își scrie nici măcar numele! La îndemnul bunicii, Ann a plecat în America pentru a primi o educație adecvată și pentru a se întâlni din nou cu părinții. Din dorința de a reuși pe tărâm american, a doptat stilul de viață local, inclusiv dieta tipic americană. Apoi, un teribil accident de mașină i-a distrus ambele picioare. Odată instalată cangrena, doctorii au recomandat amputarea picioarelor. Ea a refuzat și, împotriva dorinței tatălui ei s-a întors acasă. “Revenirea mea nu a fost una fericiă. Nici tatăl, nici mama mea nu aveau grijă de mine și, doar cu ajutorul unchiului meu, găseam ceva de-ale gurii la prânz”.
       Ann era conștientă că trebuie să existe o cale mai bună . S-a întors la dieta “țărănească” cu legume, cereale, semințe și ierburi. Astfel și-a recăpătat sănătatea, punând în practică ceea ce învățase de la bunica sa. A cules ierburi și plante sălbatice și le-a aplicat pe picioare. Nu era un act disperat al unei minți bolnave, ci rezultatul învățăturilor primite de la bunica ei cu privire la puterea de vindecare a ierburilor și plantelor. Ann a dezvoltat un apetit “nesățios” pentru tot ce era verde. Ronțăia iarbă și îi storcea sucul. Ore întregi stătea la soare în verile călduroase, așteptând ca picioarele să i se vindece. Iarna era aproape, iarba urma să dispară. Ce să facă?

      “I-am cerut Domnului  să mă îndrume. Iar el mi-a oferit o soluție emoționantă. Folosirea cerealelor pentru a crește iarba în propria bucătărie!”

9   
  Într-o zi, spre surprinderea ei, micuțul ei cățeluș alb, care îi oferise atât de multă iubire și afecțiune, a început să îi lingă picioarele – singura parte din corpul ei pe care cățelușul nu o atinsese până atunci! ” Primul meu impuls a fost să mă gândesc la siguranța cățelului. Am ridicat instinctiv mâna pentru a-l îndepărta, iar în acea clipă mi-a venit în gând vorba bunicii mele: “Creaturile ghidate de instinct, lăsate de unele singure , nu greșesc”.
       Gestul cățelușului era primul semn că Ann se însănătoșea. Odihnă, soare, plante și ierburi sălbatice, ierburi cultivate în bucătărie – toate au dus la reinstaurarea stării sale de sănătate. Atunci a știut că nu avea să moară.Medicii l-au informat pe tatăl acesteia că, la prima vedere, fiica sa era în afara oricărui pericol. 

“Acest lucru l-a înfuriat, deoarece nu putea să accepte că se înșelase cu privire la decizia sa de a-mi amputa picioarele.”

     Au mai trecut câteva luni până când picioarele i s-au vindecat complet, iar ea s-a întors la spital pentru reexaminare. Doctorii nu au făcut niciun comentariu când, la radiografia cu raze X, se vedeau oasele bine sudate”, spune Ann. După câțiva ani, Ann Wigmore alerga la cursa de maraton din Boston.
     Ann și-a testat iarba pe care o creștea în casă și pe prietenii ei. Grâul devenise iarba ei favorită, căci animalele o preferau, și pentru că era dulce la gust, ușor de găsit și ieftină. Pentru a-și continua cercetările, a adoptat o maimuță bolnavă de cancer. Ann a îngrijit animalul până când acesta s-a vindecat cu ajutorul unor tehnici creative și cu rețete cu alimente vii, printre care semințe germinate, nuci fermentate și “iaurt” de semințe dar și rejuvelac – o băutură din grâu cultivat, încolțit. Acestea, alături de iarba de grâu, aveau să devină mai târziu piatra de temelie pentru dieta cu alimente vii propusă de ea. “
               Prima zi cu suc de grâu proaspăt din această primăvară.
     Suc de grâu proaspăt stors, din fire de iarbă de grâu crescute în grădină, mângâiate de ploaie, soare și vânt, în plină lună mai.
     Începe vara, cu deliciile ei culinare de hrană vie, la îndemâna oricui este binecuvântat cu o bucățică mică de pământ curat în jurul casei!
Detalii mai multe despre iarba de grâu aici, iar  semințele  pentru iarbă, alături de alte bunătăți se pot procura online de  aici sau de aici.
6

1: Steve Meyerowitz:” Vindecări miraculoase cu iarbă de grâu-remediu pur, dăruit de natură”, Editura BENEFICA, Otopeni, 2011, pp.43,44.