Curs de Miracole: 185 – Vreau pacea lui Dumnezeu.

 185: Vreau pacea lui Dumnezeu

 

hawkins

 

Iubirea necondiționată este un obiectiv practic, rezonabil și ușor de atins într-o viață omenească. De la acest nivel, angajamentul și dedicarea spirituală evoluează spre stările bucuriei perfecte – chiar cele ale extazului – pentru ca în final să atingă nivelul 600, al Păcii, care este nivelul de început al misticului.

      Pe o scară de la 0 la 1000, Dr. David R. Hawkins, a calibrat Pacea la nivelul 600. Este nivelul spre care ne conduc învățăturile din Curs de Miracole. Este obiectivul declarat al Cursului încă de la început, iar dacă ajungem sau nu aici pe perioada anului dedicat lui Dumnezeu și nouă înșine, nu depinde decât de noi: de cât de pregătită este mintea noastră să ajungă până aici, de cât de mult suntem dispuși să inversăm sistemul de gândire pe care l-am preluat  de  la alții și l-am implementat în viața noastră fără prea multe întrebări, de cât de bine ne-am adaptat în final, după un an de studiu, la noul mod de a trăi în această lume fără a-i aparține însă. Și uneori, nu depinde de nimic din toate acestea, pentru că se poate întâmpla ca nivelul Păcii să fie atins spontan de către studentul spiritual, situație în care acesta  este surprins, de cele mai multe ori, complet nepregătit în fața stărilor prin care trece. Dat fiind acest fapt, Dr. Hawkins îndeamnă studenții să se familiarizeze încă de la început cu ce ar putea să trăiască atunci când ajung la nivelele superioare ale conștiinței, pentru a putea integra corect și în deplină cunoștință de cauză evenimentele ce survin în viața lor.

      În secțiunea a patra a cărții “Transcenderea nivelurilor conștiinței”, Dr. Hawkins vorbește despre Pace, Extaz și Iluminare. Acesta afirmă că din punct de vedere tehnic, stările iluminate apar începând cu nivelul 600 al conștiinței – nivelul Păcii infinite și al Extazului iluminat de Lumina Sinelui Radiant – atunci când linearul este înlocuit de nonlinear ca urmare a unei schimbări majore a paradigmei. Întrucât starea de beatitudine pe care o atinge studentul face ca interesul pentru activitățile obișnuite să dispară, acesta simte în mod frecvent nevoia să se îndepărteze de lume. Cu toate acestea, în funcție de condițiile concrete de viață ( intervenția familiei, karmă, etc.), unii rămân în lume și devin învățători spirituali, alții devin genii în domeniul lor de activitate,  iar alții pur și simplu acționează spre binele omenirii în deplin anonimat.

      În jurul anului 2006, conform măsurătorilor, existau doar șase persoane în lume ( anonime) ce calibrau peste nivelul 600: trei în intervalul 600-700 și câte una în intervalele 700-800, 800-900 și  900-1000.

      Descriind apoi nivelurile de conștiință ce depășesc pragul 600, Dr. Hawkins ne explică cum începând cu acest nivel acțiunea este percepută lent, suspendată parcă în timp și spațiu. Totul este însuflețit și radiant, iar în minte există o liniște infinită întrucât aceasta a încetat să mai conceptualizeze.

   Observatorul se dizolvă în peisaj și devine totuna cu obiectul observației sale. Toate lucrurile sunt legate între ele printr-o Prezență de o putere și o tandrețe infinită.(…) La acest nivel nu există nicio persoană separată care să observe tranziția pentru că este deja conținută în Sine, situația putând fi exprimată prin sintagma Cunoscătorul și cunoscutul sunt unul și același lucru. Aici există starea unei păci infinite, o inescapabilă prezență a lui Dumnezeu ce aparține unei dimensiuni complet diferite față de pacea și liniștea emoțională ori psihologică.

      În această tăcere, totul se întâmplă de la sine, autonom și spontan. Sunetul nu are niciun efect asupra liniștii, ce persistă chiar și în cadrul sunetului.(…) Funcțiile fiziologice pot ajunge la o limită: nu există nicio dorință de mișcare sau vorbire, iar Liniștea interioară este mută și suspendată în atemporal.

    Faptul că trupul își continuă sau nu supraviețuirea nu mai prezintă interes sau semnificație, fiind o chestiune lăsată la latitudinea Universului. Dacă propensiunile karmice sunt aliniate la continuarea vieții fizice, atunci corpul supraviețuiește, dacă nu, el este pur și simplu abandonat – pentru că a venit din pământ și din pământ se întoarce, după ce și-a servit scopul pentru spirit.

***

Prezența este autoîmplinitoare și completă, unică, tăcută și extrem de plăcută. Esența ei precede toate manifestările, în calitate de Sursă a Existenței. Totul este văzut ca apărând din manifestarea nemanifestatului sub forma Creației, dintr-o Sursă atotprezentă, înnăscută și dincolo de voință.

***

Tot ceea ce există este perfect și complet. Creația nu face tranziția de la imperfecțiune la perfecțiune (așa cum crede eul), ci merge de la perfecțiune la perfecțiune. Iluzia trecerii de la imperfecțiune  la perfecțiune este un produs al minții. De exemplu, un boboc de trandafir nu este defel un trandafir imperfect. Atunci când este deschis pe jumătate el reprezintă tot o floare perfectă, lucru valabil și atunci când este deschis complet. În fine, când se ofilește nu reprezintă altceva decât o floare ofilită perfect.

      În tabelul de mai jos am selectat din aceeași lucrare nivelurile calibrate pentru unii învățători/învățături din zona valorii 600, conform Dr. Hawkins:

Un curs în miracole600
Geneza ( Biblia Lamsa)600
Kabala605
Scrierile lui LaoTzu610
Tzu, Lao610
Vivekananda610
Evanghelia după Toma660
Evanghelia după Luca699

 

      Lecția de astăzi din Curs de Miracole ne îndeamnă să punem o întrebare conștiinței noastre și să ne răspundem cu sinceritate  la ea: “Vrem cu adevărat pacea lui Dumnezeu?”. Simpla afirmație declarativă că vrem pacea lui Dumnezeu nu înseamnă nimic. Mulți au rostit aceste cuvinte dar puțini au spus-o cu toată convingerea și acest lucru se vede în lumea din jurul nostru, căci pacea lumii este de fapt o chestiune personală. Pacea despre care vorbește Cursul și de asemenea Dr. Hawkins, nu este o pace care derivă din atingerea obiectivelor personale, încadrate în timp,  măsurabile, fie că sunt în domeniul împlinirii materiale, în domeniul relațiilor, al vieții sociale sau în celelalte aspecte ale vieții pământene. Acestea sunt obiective efemere și așa cum ele vin și trec doar pentru a face loc altora, și pacea ce rezultă din împlinirea lor este la fel de efemeră și diferită de la persoană la persoană în funcție de percepțiile complet diferite ale acestora. Pacea lui Dumnezeu vine dintr-o înțelegere profundă a Creației, a vieții și a drumului pe care-l avem de parcurs noi toți și fiecare în parte până la regăsirea stării originare de perfecțiune. Pacea lui Dumnezeu transcende toate formele de pace aparentă, vulnerabilă la influențele și evenimentele ce au loc în viața personală și în lumea din jurul nostru. Pacea lui Dumnezeu este unică și percepută în același mod de fiecare ființă ce o atinge.

      Într-una din lecțiile din Text a fost explicat detaliat faptul că mintea noastră are două aspecte: unul egotic și unul divin. Aspectul divin al minții este în contact permanent cu Mintea lui Dumnezeu, pe când aspectul egotic este cel folosit în mod uzual în timpul vieții în dimensiunea spațiu-timp. Mintea lui Dumnezeu, la care sunt conectate toate aspectele divine ale minților noastre, este sursa adevărului etern și locul de întâlnire și de îngemănare pentru mințile celor hotărâți să iasă din iluzie și “vis”, să-și depășească aspectul egotic, pământean și să trăiască Pacea lui Dumnezeu.

      Cursul spune că :

      Două minți cu un singur țel devin atât de puternice, încât ce voiesc ele devine Voia lui Dumnezeu. Căci mințile pot fi îngemănate numai în adevăr. În vise nu sunt doi care să împărtășească același țel. Pentru fiecare în parte eroul visului e altul, iar rezultatul dorit nu e același pentru amândoi. Pierzătorul și câștigătorul alternează pur și simplu în configurații schimbătoare, în funcție de aspectul diferit sau forma diferită pe care o ia raportul câștig-pierdere și pierdere-câștig.

      Dar visul poate aduce numai compromis. Uneori acesta ia forma uniunii, dar numai forma ei.(…) Mințile nu se pot uni în vise. Pot doar să cadă la învoială. Dar ce învoială le-ar putea aduce pacea lui Dumnezeu? Iluziile vin să îi ia locul.

      Să spui cu convingere că vrei pacea lui Dumnezeu înseamnă să renunți la toate visele. Căci nimeni nu spune cu toată convingerea cuvintele acestea dacă vrea iluzii și caută, prin urmare, mijloacele care aduc iluzii. Le-a privit și le-a găsit nesatisfăcătoare. Acum încearcă să treacă de ele, recunoscând că un alt vis nu i-ar oferi cu nimic mai mult decât toate celelalte. Visele sunt una pentru el. Și a învățat că singura diferență între ele e una de formă, căci unul va aduce aceeași disperare și nefericire ca toate celelalte.

      Mintea care crede cu convingere că tot ce vrea e pace trebuie să se unească cu alte minți, căci așa se obține pacea. Iar când dorința de pace e autentică, mijloacele de a o găsi se dau într-o formă pe care o poate înțelege, cu toată sinceritatea, fiecare minte care o caută. Indiferent ce formă ia lecția, e concepută pentru el în așa fel încât să nu o poată interpreta greșit, dacă cere cu sinceritate. Dar, dacă cere fără sinceritate, lecția nu va fi acceptată și învățată cu adevărat sub nicio formă.

       Referitor la acest  din urmă paragraf îmi amintesc de îndrumările pe care Sal Rachele le oferea într-una din cărțile sale cititorilor aflați pe calea înălțării. Acest proces, spunea el, necesită o purificare, o vindecare accelerată, iar cei hotărâți să meargă mai departe trebuie să-și asume cu răbdare acele lecții și evenimente ce vor apărea în viața lor și care îi vor conduce negreșit pe drumul evoluției spirituale. Același lucru se poate întâmpla uneori și după procesul de Reconectare™ personală. Evenimente noi, neașteptate, idei, o intuiție mai bună, soluții nesperate la probleme vechi, uneori fericite, înțelese și acceptate, alteori  neacceptate și frustrante, vindecari, situații și relații incomode ce zăceau adormite în adâncul vieții noastre –  toate pot ieși la lumină într-un timp nesperat de scurt. Iar persoanele care nu înțeleg rostul acestor provocări, pot fi debusolate chiar dacă și-au dorit evoluție accelerată, sperând să beneficieze numai de un lung șir de miracole și vindecări, fără să accepte efortul personal și consecințele uneori incomode ale unor întâmplări ce vor fi să apară în viața lor.

      De aceea, “Cursul de Miracole” mi se pare un instrument minunat pe care îl putem folosi în tot procesul nostru de reconectare la ființa noastră divină. Faptul că durata cursului se întinde pe cel puțin un an de zile, faptul că lecțiile sunt concepute în așa fel încât să vindecăm gradat multe din aspectele importante ale vieții noastre, ne luminează cumva calea și ne ușurează procesul de evoluție. Apoi, celelalte metode de vindecare și reconectare sunt înțelese și acceptate altfel, iar consecințele acestora pot fi cu adevărat din cele mai fericite.

***

      Perioadele practice de astăzi vor fi consacrate ideii că noi ne dorim cu adevărat pacea lui Dumnezeu. Este o înțelegere și o acceptare a faptului că obiectivele și “visele” care ne-ar mai putea îmbia în această lume sunt deșarte, efemere, în zadar. În locul lor ne dorim cu adevărat pacea lui Dumnezeu ca simbol al veșniciei și garantă a invulnerabilității cât timp mai suntem încă întrupați pe această planetă. Ne vom cerceta mintea cu atenție și onestitate și vom scoate la lumină acele vise la care încă mai ținem. Ne gândim la ce anume mai credem că ne poate alina și aduce fericire. Vom pune fiecărui vis în parte întrebarea:

*

” Oare asta vreau să am în loc de Cer și de pacea lui Dumnezeu?”

*

      Și visele, dar și pacea lui Dumnezeu vor veni așa precum le-am cerut. Visele pentru a fi urmate de alte și alte vise, sau pacea pentru a rămâne cu noi pe veșnicie.

      De fapt, pace își doresc toți cei care par să caute vise la nesfârșit. Atunci când tu ai găsit pacea lui Dumnezeu îi aduci mai aproape de ea pe toți cei pe care îi atingi cu viața ta. Pentru ei pacea poate fi un lucru complet necunoscut, la care nici măcar nu au visat și pe care nici măcar nu sunt conștienți că o caută în spatele tuturor viselor. Și tu în drumul tău “ai fost slab uneori, lipsit de certitudinea finalității și nesigur ce anume vrei, unde să cauți și de unde să aștepți ajutor în această încercare.” Să ne amintim că în Împărăția lui Dumnezeu nu intrăm decât doi câte doi, de mână, noi și semenii noștri. Pacea este un dar al lui Dumnezeu și “niciun dar dumnezeiesc nu poate fi neâmpărtășit”.

      Nimeni nu poate să piardă și toți trebuie să câștige ori de câte ori s-a cerut și s-a primit un dar dumnezeiesc. Dumnezeu dă doar ca să unească. Pentru El, a lua nu are înțeles. Și, când ajunge la fel de lipsit de înțeles și pentru tine, poți să fii sigur că ești de o Voie cu El, și El cu tine. Și vei ști, deopotrivă, că ești de o voie cu toți frații tăi, al căror țel este al tău.

      Iată singurul țel pe care îl urmărim astăzi, unindu-ne dorințele cu nevoia fiecărei inimi, cu chemarea fiecărei minți, cu speranța care stă mai presus de disperare, cu iubirea pe care atacul vrea să o ascundă, cu frăția pe care ura a încercat să o dezbine, dar care continuă să rămână cum a creat-o Dumnezeu. Cu un asemenea Ajutor alături putem oare să nu reușim azi când cerem să ni se dea pacea lui Dumnezeu?

*

Cine caută cu adevărat pacea lui Dumnezeu nu poate să nu o găsească.

*


OBSERVAȚIE

      Cum se exersează:

    Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:

      Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fii complet relaxat.

     Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.

      Pe perioada zilei, din oră în oră sau ori de câte ori este posibil, îți iei răgaz câteva clipe pentru a-ți aminti în liniște ideea zilei. Aplici învățăturile lecției la orice situație concretă ce apare în viața ta.


Vindecarea Reconectivă – informații utile.

pliant 1

„Vindecarea ta poate veni sub forma în care o anticipezi… Sau poate veni într-o formă pe care nici măcar nu ai visat-o, una pe care universul a proiectat-o special pentru tine!”

– Dr. Eric Pearl –

***

„Cu toţii avem capacitatea de a purta aceste noi frecvenţe de vindecare. Nu este un dar pentru câţiva oameni aleşi…”

– Dr. Eric Pearl –

***

      

      Dacă ați intra în posesia unui pliant despre Vindecarea Reconectivă, ați obține  clar și la obiect informații care răspund pe scurt la următoarele întrebări:

  • Ce este?
  • Cum se desfășoară?
  • Cum trebuie să abordați ședința de Vindecare Reconectivă?
  • Cum vă puteți proteja de eventualele persoane care nu sunt abilitate să predea cursuri despre Vindecarea Reconectivă sau să practice Vindecarea Reconectivă.

      Ar fi de preferat ca înainte de a programa o ședință de Vindecare Reconectivă să citiți cu atenție cele două carți, care oferă informații detaliate despre această metodă; este vorba despre: Eric Pearl: “Reconectarea – vindecă-i pe alții vindecă-te pe tine” și Eric Pearl, Frederick Ponzlov: ” Solomon vorbește despre reconectarea vieții tale“. Veți avea ocazia să aflați câteva lucruri interesante despre  ce înseamnă  vindecarea în ansamblul ei,  să priviți Vindecarea Reconectivă din perspectiva practicianului și mai ales  veți înțelege de ce este bine să intrăm în ședința de vindecare fără așteptări – atât eu in calitate de practician, cât și tu in calitate de client.

      Nu în ultimul rând, veți înțelege că ședința de Vindecare Reconectivă este de fapt un proces de comunicare subtilă, la nivel spiritual, și în niciun caz un proces țintit, de “rezolvare” a unor boli care nu au răspuns la  tratamente medicamentoase sau de altă natură. 

       Așadar:

     Aș începe mai întâi cu definiția, așa cum apare ea în Standardul de Practică:

DEFINIȚII:

Așa cum este utilizat în acest document, termenii de mai jos au urmatoarea semnificație:
• „Societatea” înseamnă The Reconnection, LLC, o societate cu răspundere limitată înfiinţată în Statul California, Statele Unite şi, dacă contextul o cere, include filiala europeană actuală, The Reconnection (Europe) S.L., şi orice altă societate mamă precedentă, actuală sau viitoare, filială, afiliat şi/sau cesionari.
• “Vindecare Reconectivă” se referă la procedeele de vindecare dezvoltate de Eric Pearl şi predate de Societate şi/sau de reprezentanţii acesteia – inclusiv dar fără a se limita la procedurile predate la programele de formare descrise la Nivelul I (Elemente Esenţiale ale Vindecării Reconective), Nivelul II (Programul de Bază al Practicianului de Vindecare Reconectivă), şi Programul Practicianului Certificat de Reconectare (cunoscut ca Nivelul III/Reconectare).

CE ESTE VINDECAREA RECONECTIVĂ?

 

Vindecarea reconectivă este o întoarcere la o stare optimă de echilibru, integritate şi vitalitate. Este o punte între limitele percepute pe care le acceptăm în vieţile noastre şi a felului în care poate fi viaţa atunci când ne atingem potenţialul real.

 Este tangibilă, măsurabilă… Puteţi să o simţiţi, de fapt!

Vindecarea reconectivă vă oferă acces la o conştientizare interioară cu o rezonanţă vibraţională care promovează forța, capacitatea intelectuală, înţelepciunea, stabilitatea emoţională şi vitalitatea fizică. Când accesaţi acest spectru de Energie, Lumină & Informaţie™, se creează un lanţ de evenimente care pot amplifica şi îmbunătăţi foarte mult toate aspectele vieţii dvs. – sănătate, carieră, relaţii, abundenţă… Potenţialul aparent de neatins devine realitate.

Recunoscută şi sprijinită de ştiinţă, inclusiv de cercetători afiliaţi la instituţii precum Harvard, Yale şi Stanford, această abordare puternică a vindecării este ceva ce se poate învăţa în doar câteva zile. Aproximativ 100.000 de oameni din întreaga lume au primit diferite niveluri de formare în Vindecarea reconectivă, cu mai mult de 30.000 de specialişti activi la nivel global. Vindecarea reconectivă vă oferă posibilitatea de a atinge sănătatea optimă şi echilibrul pe tot parcursul vieţii.

„Informaţia de ultimă oră din medicină.“

– Profesor Emerit de la Universitatea Stanford, Dr. William Tiller-

Despre vindecarea reconectivă s-a dovedit stiintific* faptul că:

• Restructurează ADN-ul deteriorat;

Este de peste două ori mai eficientă decât fizioterapia în restabilirea mobilității de mișcare;

Sprijină performanțele atletice de vârf;

*Studiile stiințifice sunt disponibile la TheReconnection.com

The Reconnection, LLC nu dă garanţii sau interpretări cu privire la diagnosticul medical şi/sau tratamentul medical, nici nu diagnostichează, previne sau tratează probleme de sănătate specifice.

INFORMAȚII PRIVIND ȘEDINȚA DE VINDECARE

 

Experienţa fiecăruia cu Vindecarea reconectivă este unică. Adesea vindecările sunt raportate după doar o singură ședință. Se recomandă să efectuaţi până la trei ședințe de Vindecare reconectivă şi apoi lăsaţi experienţa dvs. să se desfăşoare. Vindecarea poate veni sub orice formă. Modul optim pentru a permite vindecarea este de a vă afla într-o stare de expectativă, fără aşteptări specifice şi fără atașament de rezultate.

Îmbrăcăminte:

Îmbrăcaţi-vă confortabil. Veţi fi complet îmbrăcați, fără încălţăminte, odihnindu-vă cu faţa în sus pe o masă de masaj capitonată (Informaţi-vă practicianul dacă aveţi dificultăţi în poziţia culcat pe spate şi vă va acomoda cât mai bine.)

Miresme, parfumuri şi arome:

Diverse miresme, parfumuri şi/sau arome apar de multe ori în timpul ședințelor dvs. Vă rugăm să veniți neparfumați.

Durata:

Ședințele de Vindecare reconectivă durează de obicei 30 de minute. Vindecările au loc în afara constrângerilor de timp şi spaţiu, aşadar mai mult timp nu este mai bine.

În mod normal sunt sugerate 1-3 ședințe.

Bijuterii, curele, monede, telefoane mobile etc.:

Nu trebuie să vă goliţi buzunarele, să scoateți cureaua, monedele, inelele, ceasul şi dispozitivele care funcţionează cu baterii, cum ar fi telefoanele mobile. Pur şi simplu faceţi-vă comozi.

Starea psihică optimă:

În timpul ședinței vi se va cere să vă întindeţi şi să închideţi ochii. Întindeţi-vă ca şi cum aţi avea un pic de timp neaşteptat de odihnă. Concentraţi-vă atenţia în interiorul corpului dvs. şi observaţi ce simţiţi. În timpul acestor ședințe nu este necesar şi, de fapt, nu se recomandă să aşteptaţi sau să vă atașaţi de vreun rezultat specific. Nu este nevoie să respiraţi într-un anumit mod, să vizualizaţi scene de relaxare sau rezultatele dorite, să meditaţi sau să repetaţi mantre. Şi, pentru rezultate optime, se sugerează să nu faceţi acest lucru. În schimb, observaţi orice apare în atenţia dvs. Fiţi receptivi la experienţă, ştiind că participaţi la un proces pozitiv şi interesant adus dvs. de Dumnezeu/Iubire/Univers pentru a vă oferi exact ceea ce aţi avea nevoie în acest moment.

Amestecarea:

Ședințele de Vindecare reconectivă şi/sau de Reconectare nu trebuie să fie amestecate cu tehnici de vindecare energetică, precum Reiki, Qi Gong, tonifiere, cristale sau alte practici „energetice”. Amestecarea ședințelor cu altceva le diluează şi le reduce la un nivel inferior Vindecării reconective şi/sau Reconectării complete. Evitaţi „activităţile energetice” începând cu câteva zile înainte de ședințe şi în săptămânile următoare. Cu cât mai mult timp vă permiteţi să fiţi în propria energie, cu atât mai bine.

Pentru protecţia dvs.:

Singurii instructori autorizaţi şi calificaţi pentru a preda Vindecarea reconectivă sau Reconectarea sunt Eric Pearl şi Echipa de predare a Reconectării. De asemenea, reţineţi că numai absolvenţii aprobaţi de nivel II sunt autorizaţi şi calificaţi pentru a facilita Vindecarea reconectivă şi că numai absolvenţii aprobaţi de nivel III sau PPCR (Programul Practicianului Certificat de Reconectare) sunt autorizaţi şi calificaţi pentru a facilita Reconectarea. Dacă aveţi întrebări cu privire la specialistul sau ședințele dvs., contactaţi The Reconnection, LLC pentru verificarea acreditărilor practicianului sau instructorului şi a tarifelor, înainte de a primi ședințele de Vindecare reconectivă şi/sau Reconectare sau de a participa la un seminar sau prezentare privind Vindecarea reconectivă sau Reconectarea.

Tarifele pentru ședințe:

Tarifele ședințelor de Vindecare reconectivă sunt stabilite individual de către practicianul dvs. şi nu sunt nici „ambalate” într-un pachet, nici reduse.

⇒ Pentru programări, vezi pagina CONTACT

Dr. William Tiller, despre Vindecarea Reconectivă
( preluat de pe site-ul reconectarea.com; traducere Andra Ivanov)

 

– ∞ –

Dr. Eric Pearl despre “Vindecarea Reconectivă și ce înseamnă aceasta” (II).

eric-image

Informații oficiale despre Vindecarea Reconectivă și Reconectare sunt disponibile aici:

 Cărți:

  • Dr. Eric Pearl – “Reconectarea” ; București: For You, 2006.

reconectarea

  • Dr. Eric Pearl și Frederick Ponzlov – Solomon vorbește despre reconectarea vieții tale; București: For You, 2013

solomon


      În prima parte a selectiei de fragmente de text din cartea “Reconectarea” s-au atins pe scurt aspecte legate de  ADN-ul uman, s-a vorbit despre teoria corzilor și despre procesul nostru de transformare în  ființe umane trans-senzoriale sau transcendent – senzoriale.  Dr. Eric Pearl despre “Vindecarea Reconectivă și ce înseamnă aceasta” (I)

   Fragmentele selectate mai jos aduc câteva lămuriri asupra termenului “energie”- ca purtătoare de Spirit, lumină și informație. Se explică ce sunt frecvențele reconective utilizate atât în Vindecarea Reconectivă (VR) cât și în Reconectare (R) și se lămurește de ce este utilizat termenul RE-conectare.

   Sunt aduse câteva precizări referitoare la “vindecare” și “vindecător”, ultimul nemaifiind utilizat în prezent în cadrul VR și R.

   Mai multe lămuriri importante atât pentru potențialii clienți cât și pentru practicieni sunt disponibile în cartea “Solomon vorbește despre reconectarea vieții tale”.

***

Energie versus spirit.

      Mai întâi dați-mi voie să subliniez că nu prea mă intersează cuvântul energie, folosit în legătură cu genul acesta de muncă de vindecare. Pentru mine, este un termen mult prea rece și prea mecanic. Un alt motiv este că, în general, se consideră că energia scade odată cu distanța. Frecvențele acestui continuum de reconectare nu scad odată cu distanța. Asta, pentru că vindecarea și transformarea au loc printr-un schimb de informații – “lumină și informații”, ca să fiu mai exact. Deși vindecarea aceasta se poate transmite prin energie, componenta energetică a acestei informații este doar unul dintre purtătorii ei. (…) În orice caz, aici nu vorbim despre utilizarea energiei în sine, ci despre transferul de informație.(…) Din acest motiv, vindecarea reconectivă ne duce dincolo de domeniul oricărei forme de vindecare energetică.

     Vindecarea reconectivă se înscrie, mai degrabă,  în sensul vindecării prin Spirit, sau prin spiritualitate. Însă nu mă intersează nici termenul de vindecasre spirituală, pentru că, deși în sensul său pur, este mai în ton cu ceea ce facem, ceea ce a ajuns el să însemne astăzi este o colecție de lucruri date din mână în mână și o serie de oameni care se prosternează în fața lor cu venerație. Așa că, nici termenul acesta nu este bun. Din câte înțeleg eu acum, ceea ce se întâmplă ar putea fi definit cel mai bine ca și o “comunicare spirituală/ schimb de informații la nivel spiritual”.

      Așa că pentru moment – și ca să facem comunicarea mai ușoară și textul mai simplu, să folosim doar cuvântul energie.

***

Frecvențe.

   Dar “vibrație”?(…) Coarda unei chitare vibrează când o atingi; numărul de deplasări înainte și înapoi ale coardei într-o secundă este “frecvența” vibrației.

     Vibrația și frecvența au de a face cu alte două concepte – rezonanța și antrenarea. Gregg Braden, în cartea sa, “Pășind între lumi” le definește. Rezonanța, explică el, este…

” un schimb de energie între două sau mai multe sisteme energetice. Schimbul este bidirecțional și permite fiecărui sistem să devină un punct de referință pentru celălalt. Un experiment obișnuit pentru ilustrarea rezonanței este plasarea a două instrumente cu coarde, în colțuri opuse ale camerei. Dacă atingem coarda cea mai de jos a unui instrument, va vibra aceeași coardă la cel de al doilea instrument. ” A doua coardă” nu este atinsă de nimeni; ea reacționează la undele de energie care traversează încăperea și își găsesc rezonanța cu cealaltă coardă. “

Antrenarea, continuă el, este…

” o aliniere de forțe sau de câmpuri energetice, astfel încât să permită transferul maxim de informație sau comunicare. Spre exemplu, să luăm două elemente adiacente, care vibrează amândouă. Unul vibrează mai repede, iar celălalt vibrează la o viteză mai lentă. Tendința elemetului de vibrație scăzută de a se sincroniza și de a se conforma elementului de vibrație mai rapidă poate fi considerată antrenare.  În măsura în care se realizează potrivirea, putem spune că a avut loc antrenarea, sau că vibrația mai rapidă a antrenat vibrația mai lentă.”

      Cu vindecarea reconectivă se întâmplă ceva similar. Acordându-ne (armonizându-ne) cu noile frecvențe energetice, începem să simțim schimbări în interiorul corpului. Vibrațiile se vor înregistra în noi și vor deveni o parte din noi.

***

Marea transformare.

      Cum se face că brusc există “noi” frecvențe pe planetă?

     După cum văd eu lucrurile, apariția bruscă a acestor frecvențe pe Pământ pare să aibă legătură cu modul în care se schimbă timpul.(…) Ca urmare, dacă timpul își mărește viteza, atunci frecvențele care stau la baza tuturor dimensiunilor universului nostru trebuie că se transformă și ele. Ca dovadă, luați aminte la toate schimbările care s-au petrecut în ultimele două decenii ale secolului XX. Acum cincisprezece ani poate că nu v-ar fi interesat să citiți această carte. Acum șapte ani eu nu aș fi scris-o.

    În ultimii douăzeci de ani, în filme s-a pus un accent clar pe chestiuni spirituale: filme despre îngeri, viață după moarte, transformări de paradigme, dimensiuni paralele, capacități paranormale.

      Efectele acestei transformări devin clare și la alte niveluri. Probabil că ați observat că mulți oameni, conștient sau nu, aleg, în aceste vremuri, să părăsească planeta prin boli de gen SIDA, cancer și diverse alte moduri de a ieși.

     Alții, cum sunteți voi, ați ales să rămâneți și să sprijiniți tranziția la noile vibrații superioare. (…) Tranziția a fost prezisă de mayași, de incași, de indienii Hopi, de Nostradamus, de Edgar Cayce și de Kabbala ( atât cea creștină cât și cea iudaică).

     Previziunile de amploarea asta nu apar așa, din senin.

    Atâtea similitutidini nu fac decât să sprijine conceptul foarte plauzibil al unei Inteligențe Universale, al unui corp de cunoaștere, la care unii oameni – cei care își permit să fie suficient de deschiși – se pot conecta cu ușurință. Edgar Cayce, Nostradamus și alții ne-au adus aceste informații. Acum, Trecerea este aici. Aproape că trebuie să faci eforturi să nu o observi.

***

Adevărata natură a vindecării.

  Când se gândesc la “vindecare”, cei mai mulți oameni se concentreză pe noțiunea unei persoane care suferă de o afecțiune, sau de o rană  – și care “se face bne”.

    Dar ce înseamnă “a se face bine”? Bine față de ce? Bine față de cum erau la un moment dat în trecutul lor?

     Bine în comparație cu alții?

   “A se face bine” este o definiție mult prea limitată a vindecării. Faptul că gândim în acest fel ne deposedează de dreptul nostru din naștere, acela de a fi în comuniune directă cu Dumnezeu/ Iubirea/Universul – de a fi, prin urmare, ființe care se susțin singure și se vindecă singure.

   După cum înclinăm să credem deseori, vindecarea poate însemna reabilitarea simptomelor, a bolilor, a infirmităților și a altor aspecte observabile, care împiedică o funcționare deplină. Vindecarea înseamnă și restaurarea integrității spirituale a unei persoane. În esență, vindecarea este așa: eliberarea sau îndepărtarea unui blocaj sau a unei interferențe care ne-a ținut separați de perfecțiunea universului.  Dar vindecarea se referă la evoluția noastră și include și restrucutrarea evolutivă a ADNului nostru și reconectarea noastră cu universul, la un alt nivel.

***

De ce “RE-conectare”?

      Cu toții venim în această existență cu anumite limitări. După cum o dovedește istoria, omenirea, ca întreg, a fost deconectată cu mult timp înainte de la liniile de energie care ne acordează cu propriile noastre corpuri, cu câmpurile energetice ale celor din jurul nostru, cu liniile planetei și – de aici- cu grila energetică a întregului univers.

      Fenomenul reconectării ne transportă, într-o măsură diferită, înapoi în amintirile noastre interioare, la această epocă de aur – și ne leagă cu sentimentul nostru inițial, de conexiune profundă cu tot ce este viață.

     Ne întoarcem și – în aceeași măsură – înaintăm către ceva nou. Vindecarea vine din această integritate.

Adevărata vindecare. Vindecarea ce aduce evoluție.

     În ciuda a tot ce se spune despre “întoarcere”, adevărul este că nivelul de vindecare despre care vorbim aici nu ne-a fost accesibil tot timpul.

     La un moment dat, specia noastră era conectată mai deplin, era “întreagă” , așa că fecvențele specifice reconectării nu erau necesare.

      Ne-a fost accesibil altceva, însă: capacitatea de a înălța conștiința colectivă la nivelul la care putem accepta și putem găzdui frecvențe de genul acesta.

     Nivelul acesta a fost atins, în sfârșit, iar universul a hotărât că acum este momentul ca ele să fie prezentate.

    Cu toții avem capacitatea de a transporta această nouă frecvență de vindecare. Nu este un dar pentru câțiva aleși – guru sau “sfinți” ( în accepțiunea generală).

    Este un dar al acestui timp; inteligența și înțelepciunea de care avem nevoie ca să ne îndrume este deja aici.

    Ca rasă, pătrundem la un nivel de frecvență la care neadevărurile nu își vor mai putea antrena vibrațiile și – fiind prea dense – pur și simplu se vor destrăma;

***

Rolul “vindecătorului”.

     Vindecarea este o chestiune care se decide între pacient și univers.

    Ca “vindecători”, devenim o verigă în lanțul reconectării. Energia vindecătoare vine de la Sursă – ea curge în noi și prin noi, emanând de la noi și înspre noi. Această energie este ca o lumină care trece printr-o prismă. Noi suntem prisma. Ne alăturăm pacientului și universului, pentru a genera un câmp reciproc format din iubire – în cel mai exaltat sens al acestui cuvânt – și o stare de unitate. Universul recunoaște nevoile pacientului și apoi furnizează circumstanțele care permit o reacție corespunzătoare la acele nevoi.

     Noi nu suntem vindecători. Noi suntem doar un termen al ecuației. Ecuația are trei termeni: un termen este pacientul, un termen suntem noi, iar un alt termen este Dumnezeu. Când Dumnezeul din noi se întâlnește cu Dumnezeul din pacient, se întâmplă lucrurile cele mai uimitoare. Ecuația aceasta se numește uneori “Puterea lui Unu” sau “Puterea lui Trei”. De ce suntem implicați în această ecuație?

     Să fie pentru binele celorlalți? Probabil că nu. După cum spuneam mai devreme, cel mai probabil este că suntem implicați în această ecuație pentru noi. ( Pentru aceia dintre voi pe care îi deranjează folosirea cuvântului Dumnezeu – depășiți-vă problema. E doar egoul vostru. Dumnezeu, Iubire, Univers,  Sursă, Creator, Lumina – toate aceste cuvinte înseamnă același lucru și sunt interschimbabile în textul cărții. Alegeți termenul care vă place.)

***

Cine se vindecă?

      Că tot veni vorba, ce înseamnă atunci când un pacient nu primește vindecarea la care se aștepta?

      Problema nu este cu vindecarea ci cu așteptările.

      Obișnuiam să spun că nu toată lumea se vindecă.

     Acum nu mai cred asta. Acum cred că toată lumea se vindecă – deși nu neapărat în modul în care se așteaptă să se întâmple acest lucru. Recunoscând că “vindecarea” înseamnă reconectarea cu perfecțiunea universului, ne dăm seama că universul știe ce ne trebuie și ce vom dobândi, ca rezultat a ceea ce am primit. Chestia este că ceea ce ne trebuie s-ar putea să nu corespundă întotdeauna cu ceea ce așteptăm noi, sau cu ceea ce credem că vrem.

      Așa cum vindecătorii trebuie să-și accepte rolul de canale, la fel și pacienții trebuie să-și accepte rolul de primitori. Treaba pacientului este, pur și simplu, să se pună la dispoziția energiilor vindecătoare și apoi să accepte ceea ce aduc acestea. Și este sigur că ele vor aduce ceva.

      Doar că ceea ce aduc s-ar putea să fie o surpriză. Să spunem că vine la voi un pacient cu ulcer. Facilitați o ședință de vindecare – sau două, sau trei, dar ulcerul rămâne. Pacientul se simte frustrat, iar voi vă simțiți ca niște ratați, deși știți că nu ar trebui, pentru că, vorba aceea, nu sunteți decât oameni. Dar după câteva luni, pacientul vă sună din nou. ” Sunt bine” vă spune el. ” Ulcerul s-a curățat. Poate pentru că, după ce am fost la tine, am încetat să-mi mai fac atâtea griji și m-am lăsat de băut și de fumat – și mă înțeleg mult mai bine cu soția și cu copiii…” Uneori, pacientul va atribui vindecarea oricăror altor factori, numai nu timpului pe care l-au petrecut cu voi. Însă, la urma urmei, asta chiar nu contează!

      Astfel de oameni sunt atât de atașați de rezultat – iar marea interferență, dacă există vreuna, este chiar acest atașament. Atașamentul este o legătură de constrângere, iar o constrângere retează curgerea a ceea ce v-ar plăcea să primiți.

***

Vindecarea, medicina și viitorul sistem de asistență medicală.

       La ora actuală, după părerea mea, punctele forte ale medicinei sunt două domenii de bază. Pe cel dintâi îl voi descrie ca primul ajutor sau asistența în situații de criză. (…) Medicii și asistenții de pe salvare sunt cei mai buni când e vorba să se ocupe de răni sângerânde și de oase rupte. După ce m-am stabilizat și sunt în siguranță, putem vorbi și de chiropractică, de homeopatie, de nutriție și de alte forme de vindecare. Acesta ar fi momentul cel mai potrivit să-i dăm corpului șansa să se vindece.

      Al doilea domeniu în care pot să admit că abordarea medicală este de dorit, e atunci când nimic altceva nu a funcționat. Dacă organismul nostru nu a reușit să se vindece singur, aceasta este faza în care ar putea fi nevoie de medicamente, de intervenții chirurgicale, sau de alte măsuri extreme.

     Nu de mult, întâlneam adesea – iar astăzi îi întâlnim poate și mai des – oameni care aleargă la doctor la primul semn de dezechilibru. Principalul demers al doctorului, în cele mai multe cazuri, este să ne prescrie o medicație sau să ne taie din corp. Nu pot să se abțină; așa au învățat.

      Din păcate, recurgerea la soluția medicală de la început întârzie de cele mai multe ori, un ajutor natural important – însă corpul nostru are cu atât mai multe șanse să se vindece complet și deplin, cu cât apelăm mai devreme la cineva care ne poate ajuta.

    Dacă luăm medicamente și ne mascăm simptomele chiar de la început, până ce lucrurile vor ajunge să se înrăutățească atât de mult, încât să fim nevoiți să mergem la cineva care să se ocupe de îndepărtarea cauzei și să dea voie corpului să se vindece, se poate ca sănătatea noastră să fi ajuns deja la un punct de la care să nu mai poată fi recuperată sută la sută. La fel, dacă o luăm de la început pe calea chirurgicală și operația nu dă rezultate, atunci, până ce ajungem să consultăm un chiropractician, un acupuncturist sau pe altcineva care să lucreze din perspectiva îndepărtării dezechilibrului și să dea voie vindecării noastre să vină de sus, de jos, dinăuntru și din afară, ne vom putea duce la ei doar cu partea din noi care a mai rămas întreagă.

      Dacă, dintr-un motiv oarecare, demersul natural nu dă rezultate în cazul nostru, medicina este – în toate circumstanțele – următoarea soluție logică.

      Atunci  cum vedem întâlnirea dintre medicină și vindecare? Acum, la intrarea în noul mileniu, eu observ o schimbare la nivelul conștiinței profesioniștilor din serviciile de sănătate: mulți își dau seama că nu îndeplinesc spiritul visului care i-a adus în această meserie de la bun început și încep să înțeleagă că trebuie să fie ceva mai mult – și să dorească să caute acest ceva.

eric


⇒ Pentru programări, vezi pagina CONTACT


– ∞ –

Dr. Eric Pearl despre “Vindecarea Reconectivă și ce înseamnă aceasta.”(I)

eric-big

***

Informații oficiale despre Vindecarea Reconectivă și Reconectare sunt disponibile aici:

 

 

  • Dr. Eric Pearl – “Reconectarea” ; București: For You, 2006

reconectarea

  • Dr. Eric Pearl și Frederick Ponzlov – Solomon vorbește despre reconectarea vieții tale; București: For You, 2013

solomon


       Mai jos am extras  din cartea “Reconectarea” câteva fragmente relevante pentru înțelegerea Vindecării Reconective ca proces, pentru cei care doresc să beneficieze în viitor de o astfel de experiență.

     Astăzi partea I:

      Ceea ce am ajuns să numesc Reconectarea ( nume pe care l-am luat din cea de-a treia și din cea de-a patra frază pe care le-am primit prin channeling) nu este ceva imaginar. Pe lângă faptul că mă bazam pe  cele șase fraze primite și pe ființele spirituale din alte dimensiuni, care să confirme și să dovedească realitatea existenței acestei reconectări, ea este evidentă și în practică, dar și în laboratoarele științifice.

***

1. Suntem aici să îți spunem să faci ceea ce faci.

2. Ceea ce faci tu, aduce lumină și informații pe planetă.

3. Ceea ce faci tu, reconectează catenele.

4. Ceea ce faci tu reconectează corzile.

5. Trebuie să știi că ești maestru.

6. Am venit datorită reputației tale.

( cele șase fraze)

***

      Reconectarea este procesul general de reconectare la univers care permite ca vindecarea reconectivă să aibă loc.

      Aceste vindecări și frecvențe progresive au o lățime de bandă diferită și ne vin printr-un spectru de lumină și informație care nu a fost prezent pe Pământ până acum. Prin Reconectare, putem să interacționăm cu aceste noi niveluri de lumină și informație, ne putem reconecta.

      Acum sunteți deja pregătiți să vă faceți o idee despre ce este procesul acesta, de unde vine și cum funcționează el.

      Bun venit la ceva nou. Acest lucru este diferit. Este real – și, cumva, el se află în voi.

     Din fericire, nu este nevoie să depănăm povești despre sursa sau despre natura acestei energii.Vindecarea Reconectivă este sprijinită de cele mai recente teorii din fizica nucleară și cuantică, prin care tot ceea ce noi, oamenii, știam că este adevărat, acum este răsturnat cu susul în jos: timpul curge invers, gravitatea crește odată cu distanța, iar materia și energia se desfac în bucle de corzi care vibrează.

****

“Ceea ce faci tu, reconectează catenele.”

 “Ceea ce faci tu, reconectează corzile.”

_

      Așa cum am mai spus înainte, astea erau cea de a treia și cea de a patra afirmație, care îmi fuseseră transmise prin channling, printr-o serie de pacienți de ai mei. Din propria experiență, am știut imediat la ce se refereau “catenele”.

      Când folosim această energie vindecătoare, facem mai mult decât să rezolvăm o anumită problemă; de fapt, efectiv, reconectăm catenele – catenele de acid dezoxiribonucleic, de ADN. ADN-ul este o moleculă complexă, formată din două catene conectate într-o formă de dublă spirală, ca o scară răsucită. Știința ne învață că fiecare ființă umană are aceste două stringuri în fiecare moleculă de ADN din corp și că această configurație este baza codului nostru genetic – a structurii noastre. Din aceste mici fărâme de materie provine structura corpului, a creierului și chiar a personalității noastre. Ceea ce nu ne spune știința – cel puțin, nu încă – este că, la un moment dat, se poate ca noi să fi avut 12 catene de ADN, care codificau încă și mai multă informație! ( Ei bine, închideți-mă am spus-o, deși am jurat că nu am să o fac!)

      “Reconectarea catenelor” implică, în mod special, faptul că rasa omenească nu mai continuă să evolueze într-o manieră aproape lineară, ci va ajunge înapoi în timp, și va scoate la iveală aspecte din vremea când eram oameni mai compleți. Asta este, în parte, ceea ce se întâmplă acum, cu Reconectarea: ne reconectăm cu cine am fost altădată.

***

      La început am crezut că cele două fraze înseamnă, mai mult sau mai puțin, același lucru – unii foloseau cuvântul catene, alții cuvântul corzi, asta era singura diferență.

      O diferență semantică.

    Apoi am auzit de un concept din fizica cuantică și mi-am dat seama că nu mă prinsesem defel despre ce era vorba cu “catenele” la care se refereau entitățile.

      A doua frază nu se referea deloc la ADN. Ea se referea la planurile existențiale paralele ( care se întâmplă în același timp): se referea la fizica subnucleară.

   Era vorba despre descrierea strucutrii fundamentale a universului.

   

Despre teoria corzilor.

Mai jos, o conexiune la Curs de Miracole.

http://www.emilena.ro/curs-de-miracole-91-acceptarea-realitatii-stephen-hawking-despre-teoria-m/

   În esență, “teoria corzilor, sau a stringurilor” este un mod de a vedea “cărămizile” de materie și energie, într-un fel care ar putea să clarifice dilema care îi bântuie pe oamenii de știință de decenii încoace: anume, că nu se poate ca amândouă ramurile fizicii să fie adevărate.( fizica cuantică și teoria relativității a lui Einstein)

    Asta nu este fizica pe care am învățat-o cu toții la școală, ci una care sprijină și observă viața, spiritualitatea, planurile paralele ale existenței.

***

     Ce înseamnă Teoria Corzilor pentru noi?

    Teoria corzilor sugerează că forma și conținutul întregului univers sunt determinate de frecvențele vibraționale din inima fiecărui atom, a fiecărei particule.

   Acest concept coroborează ideea că, până la urmă,  nu este nicio diferență între materie și energie. Totul este una –  și totul este ca un fel de muzică. Vă sună cunoscut?

    Conceptul acesta a fost deja înțeles de mistici și de alte persoane de spiritualitate înaltă, cu secole în urmă.

   Dar asta nu e totul. La nivelul minuscul al Teoriei Corzilor – un domeniu atât de mic, încât poate fi descris prin formule matematice extrem de complexe – universul nu este construcția cvadri-dimensională pe care suntem obișnuiți să o percem noi, oamenii și în care suntem obișnuiți să trăim.

    Până acum, fizicienii care lucrează cu teoria corzilor postulează că aceste corzi există peste tot, în 7 până la 11 dimensiuni diferite în același timp. Într-un târziu vor identifica și o a douăsprezecea dimensiune – unii spun deja că există mai multe.

***

    Până acum, cei mai mulți dintre noi am fost conștienți de singurul univers pe care îl ocupăm. Acum, prin noile frecvențe de reconectare, putem să interacționăm cu alte planuri, sau cu alte dimensiuni … la nivel conștient.

   Aceasta este trecerea noastră de la ființe omenești cu cinci simțuri, la ceea ce Gary Zucav numește ființe omenești multisenzoriale – sau ceea ce eu  numesc ființe omenești trans- senzoriale sau transcendent- senzoriale.

***

   Ce înseamnă faptul că diferite persoane care au venit la mine  în cabinet văd aceleași entități în repetate rânduri – entități care nu sunt pomenite în nicio carte, în nicio poveste?

  Oamenii ăștia văd aceiași îngeri, aceleași ființe, aceiași ghizi, aceiași… cum vreți voi să le spuneți.

   Ce înseamnă faptul că oameni străini unii de alții percep aceleași mirosuri, văd aceleași culori și forme și trăiesc aceleași senzații?

   E cu neputință ca aceste manifestări să se repete cu o asemenea acuratețe absolută – în afară de cazul în care ele chiar există undeva, iar diferiți oameni le percep, printr-o transcendere a celor cinci simțuri.

   Cu alte cuvinte, pare clar că aceste persoane sunt în contact cu cel puțin un univers alternativ – diferit de al nostru și totuși unit cu el, undeva în spuma cuantică.

   Două universuri, trei universuri, mai multe universuri legate unul de altul și legate de toate universurile posibile… prin corzile vibrânde care se află în miezul a toate.

***

    Deși interpretarea și descrierea pe care o dăm acestor experiențe se bazează deseori pe cuvintele familiare care reprezintă cele cinci simțuri ale noastre, experiența în sine nu este aceeași. Ca vindecător pacienții (sau clienții) pe care îi aveți ar putea să spună: ” Am auzit o voce, dar nu era chiar o voce… Nu aș putea spune chiar că am auzit-o.”

   Sau, așa cum mi-a spus Gary: “Am simțit ca și cum niște mâini invizibile mi-ar fi rotit piciorul, dar nu le simțeam deloc ca pe niște mâini.”

***

     Dintr-o dată, când noi, ca vindecători, lucrăm cu cineva, nu numai că simțim un vânt în mâini, deși în încăpere nu este nicio adiere – sau o senzație ca niște balonașe în palme, sau scântei sau pulsuri magnetice – ci îi aducem și pe ceilalți într-un loc în care și ei interacționează cu alte dimensiuni.

    Nu numai noi facem tranziția, ci îi ajutăm și pe ceilalți, în tranziția și transformarea lor în ființe trans-senzoriale sau transcendent senzoriale. Îi purtăm dincolo, peste cele cinci simțuri pe care le au. Îi conducem prin și în schimbare. Însă, mai mult decât atât, îi ajutăm să evolueze dincolo de limitele lor omenești, să existe dincolo de experiența materială și independent de aceasta.

_

Obs: termenul de “vindecător” nu mai este utilizat, el fiind înlocuit cu “practician” așa cum cel de “pacient” este înlocuit cu “client”.

 (Fragmente din Reconectarea: Vindecă-i pe alții, vindecă-te pe tine/ dr. Eric Pearl – București: For You, 2006; pp. 126-137)

 


 ⇒  Pentru programări, vezi pagina “Contact


– ∞ –

Curs de miracole: 184 – Numele lui Dumnezeu e moștenirea mea.

 

conștiință

         

     Introducere și conexiuni.

        În introducerea lecției din Curs de Miracole, mă voi referi la trei autori celebri și la aspectele pe care ei le-au subliniat  în legătură cu acel “Ceva” inefabil care ne unește pe toți: Albert Einstein, J.J. Hurtak în Cheile lui Enoh și David Hawkins în Ochiul Sinelui. Informațiile sunt de asemenea foarte utile pentru înțelegerea Vindecării Reconective ca proces, pentru cei care sunt interesați să primească o astfel de ședință de vindecare.

      Sunt multe studii științifice în diferite domenii, multe cărți scrise, articole sau prelegeri care confirmă principiile spirituale străvechi conform cărora spațiul dintre lume și noi – pe care îl vedem și îl credem a fi gol – nu e câtuși de puțin gol.  La începutul secolului XX, celebrul fizician Albert Einstein vorbea răspicat despre acea forță misterioasă de care era sigur că există în spațiile din universul pe care-l vedem în jurul nostru. Ulterior, spre sfârșitul vieții, a identificat această forță extraordinară ca fiind  Iubirea ( aici un fragment din scrisoarea către fiica sa Liendsel) . El afirma :

*

Natura ne arată doar coada leului. Nu mă îndoiesc că leul există în continuarea cozii, chiar dacă el nu se poate dezvălui dintr-o dată, din cauza dimensiunilor lui enorme.

(citat de fizicianul Michio Kaku într-un articol online care se referea la Teoria M – detalii aici)

*

      Pe de altă parte, prin 1973, James Joachim Hurtak –  sociolog, lingvist, futurolog și autor ce înglobează în lucrările sale elemente din domeniile religiei, filosofiei, astrofizicii, arheologiei și altele – face cunoscute publicului acele învățături ce i-au fost revelate cu scopul de a pregăti omenirea pentru schimbările cuantice care vor afecta fiecare nivel de inteligență de pe această planetă în următorii  ani. În felul acesta a apărut Cartea cunoașterii: Cheile lui Enoh

      Cheia 1.0.4 afirmă că piramidele vii de lumină sunt cheile universului biofizic și astrofizic, ele manifestându-se în fiecare structură și în fiecare domeniu al creației. Creația umană trebuie să treacă în drumul său spre creația superioară prin toate nivelurile de evoluție dintr-o piramidă de Lumină. Piramida de Lumină este energizată în centrul său cu Ochiul lui Dumnezeu – o constantă cosmologică care permite fiecărui domeniu de inteligență să fie reprogramat într-un nivel mai ridicat de creație. Piramida de Lumină și Ochiul lui Dumnezeu sunt cu noi în orice moment și lucrează cu noi pe fiecare nivel de evoluție.

      Cristalul de platină văzut la un microscop cu câmp de ioni ( figura de mai jos în care nu vor fi luate în considerație săgețile ce indică  impurități din material) ne dezvăluie formaţiuni care formează bule de formă piramidală de Lumină. Același lucru ne arată și cristalele sângelui văzute printr-un microscop electronic.

      Cheile lui Enoh ne mai spun că relaţiile biofizice care există în toate procesele vieţii de la cel mai mic atom de hidrogen la cea mai mare formațiune cvasi-stelară, în cele din urmă vor dovedi faptul că Piramida de Lumină este o formă geometrică centrală pentru toată evoluţia biofizică şi a conştiinţei. Piramida arată că Mintea Universală este prezentă peste tot, nu numai în fiecare moleculă ionizată a unei stele, dar în fiecare vibraţie a fluxului de conştiinţă. Oriunde te uiţi, vei descoperi că fluxul de conştiinţă va merge în această constantă universală. Încă o dată, astronomii vor înţelege de ce anticii au văzut piramida ca poartă de acces la stele şi forma prin care inteligenţele stelare vin să servească creaţia umană. Încă o dată, Omul va înţelege cum geometriile piramidei contopesc spaţiul, timpul şi materia pentru a forma o concentrare ideală pentru transmiterea energiei stelare.

 platină

Emisfera de Cristal Platinum cu o mie de faţete de cristal (75000X) – Mueller, Penn State University

            În strânsă legătură cu afirmațiile de mai sus și cu lecția din Curs de miracole, am să citez acum un fragment din cartea doctorului David R. Hawkins – OCHIUL SINELUI de care nimic nu se poate ascunde – apărută în 2001 și editată în limba română la Cartea Daath în 2005.

      Dr. Hawkins povestește cum după ani de lupte interioare, suferințe și inutile strădanii spirituale, mintea fusese condusă spre o înfrângere agonizantă și finală. Chiar și voința fusese redusă la tăcere.  A strigat în disperare ” Dacă există un Dumnezeu, îl rog să mă ajute!”, după care totul a dispărut în uitare. Într-un moment uluitor, toate au fost înlocuite de o conștiență infinită, atotcuprinzătoare, radiantă, totală, completă și liniștită pe care a numit-o simplu, ca și  Jiddu Krishnamurti – PREZENȚA:

         

   O tăcere liniștitoare a îmbibat împrejurimile, mișcarea însăși încetinind pentru a deveni, într-un final, liniștită. Toate lucrurile radiau o intensă viețuire interioară. Fiecare lucru care există este conștient de existența tuturor celorlalte. Natura calității luminoase a radianței este copleșitor de Divină. Ea este completă; include totul în unicitatea sa totală, astfel încât toate lucrurile sunt interconectate și în stare de comunicare și armonie prin intermediul conștienței și prin faptul că își împart calitatea fundamentală a esenței vieții înseși.

       Prezența este acel continuum care ocupă complet ceea ce înainte ( din perspectiva percepției normale) părea a fi numai un spațiu gol, un vid. Această conștiență interioară nu este diferită de Sine; ea pătrunde esența oricărui lucru. Conștiența este conștientă de propria sa conștiență și omniprezență. Esența și expresia sa – atât cea a formei, cât și cea lipsită de formă – este Dumnezeu, ce se află în mod egal în toate obiectele, în toate persoanele, în toate plantele și în toate animalele. Tot ceea ce există este unit prin divinitatea existenței.

     Esența universală și atotcuprinzătoare include totul, fără nicio excepție. Din punct de vedere al importanței și al semnificației lor, mobilele dintr-o încăpere sunt egale cu pietrele și cu plantele. Nimic nu este exclus din Totalitatea atotcuprinzătoare, totală, completă și căreia nu-i lipsește nimic . Toate lucrurile au o valoare egală, pentru că singura valoare reală este divinitatea existenței.

      Sinele este total, complet și în mod egal prezent pretutindeni. Nu există nevoi, dorințe sau lipsuri. Nici imperfecțiunea sau discordia nu sunt posibile, întrucât fiecare obiect dăinuie ca o operă de artă, ca o sculptură de o perfectă armonie și frumusețe. (…) Totul este iluminat de o mare splendoare și este redus la tăcere în venerație și respect. Revelația insuflă o pace și o liniște infinită.

        La o privire atentă, corpul se dovedește a fi la fel cu orice altceva – neposedat de un individ, egal cu mobila sau cu orice alte obiecte, pe scurt, nimic mai mult decât o parte din Ceea Ce Există. Nu există nimic personal în corp, cum, dealtfel, nu există nici vreo identificare cu acesta. El se mișcă spontan, executându-și corect funcțiile specifice, umblând și respirând fără efort. Este autopropulsat și acțiunile sale sunt determinate și activate de Prezență. Corpul este pur și simplu un terț, un “obiect” egal cu oricare altul dintr-o încăpere.

       În stările obișnuite ale conștiinței, predomină sunetele, care înlocuiesc fundalul de liniște. Prin contrast,  atunci când Prezența este prezentă ( dacă ni se permite această formulare), lucrurile stau exact invers. Deși sunetul este perceptibil, de data aceasta el este cel din fundal. Predomină liniștea, care nu mai este întreruptă sau înlocuită de către sunet. Nimic nu tulbură această liniște și nici nu  interferează cu pacea sa. Deși mișcarea se petrece, ea nu perturbă liniștea lipsită de mișcare. Totul pare a se mișca cu încetinitorul, pentru că timpul este absent. Tot ceea ce există este o stare continuă de “Acum”.

      Am găsit în ultimul paragraf din textul de mai sus o explicație minunată a ceea ce se întâmplă în timpul ședințelor de Vindecare Reconectivă. Despre Vindecarea Reconectivă am mai vorbit și o să mai vorbesc, pentru că face parte acum din viața mea. Într-o stare obișnuită de conștiință, lumea este prezentă în noi, iar Prezența este trecută ușor cu vederea. În timpul ședințelor de vindecare reconectivă practicianul deschide o ușă prin care persoana din fața lui alege să pășească, sau nu, în această Conștiință de dincolo de timp și de lume. Prezența își face simțită prezența. Așa se face că acele treizeci de minute în care ești supus frecvențelor reconective se reduc uneori numai la trei minute, sau la numărul de minute pe care l-ai petrecut până să intri în “prezența Prezenței”. Așa se face că în acele minute sunt posibile diferite experiențe care nu pot fi trăite în mod obișnuit. Așa se face că în acele minute în care reușești să te conectezi la Prezență sunt posibile vindecări emoționale sau chiar fizice. Nu este vorba numai despre Energie, ci mai degrabă despre un Câmp Spiritual Conștient de Energie, Iubire, Lumină, Informație – omniprezent, omniscient, omnipotent. 

 

***

Lecția 184: Numele lui Dumnezeu e moştenirea mea

Trăieşti prin simboluri. Ai inventat nume pentru tot ce vezi. Fiecare lucru devine o entitate separată, identificată prin propriul ei nume. Prin asta îl dai afară din unitate. Prin asta îi desemnezi atribute speciale şi îl distingi de alte lucruri reliefând spaţiul care îl înconjoară. Spaţiul acesta îl pui între toate lucrurile cărora le dai un nume diferit.

– 

 Vezi ceva unde nu e nimic şi, totodată, nu vezi nimic unde este unitate; un spaţiu între toate lucrurile, între toate lucrurile şi tine. (…) Prin această dezbinare consideri că te constitui ca unitate care funcţionează cu o voinţă independentă.

Ce sunt aceste nume prin care lumea devine o serie de întâmplări distincte, de lucruri neunificate, de trupuri despărţite, având drept conştiinţe separate nişte frânturi de minte? Tu le-ai dat aceste nume, înfiinţând percepţia aşa cum ai dorit să fie. Lucrurile fără nume au primit nume, primind astfel şi realitate. Căci ce primeşte un nume primeşte şi un înţeles, şi îl vei vedea apoi ca având un înţeles; o cauză a unui efect adevărat, cu consecinţe care îi sunt inerente.

Aşa se face realitatea prin viziune parţială, în contrast deliberat cu adevărul dat. Duşmanul ei e întregimea. Căci concepe lucruri mărunte şi le vede apoi. Şi ne-spaţiul, simţul unităţii sau viziunea care vede diferit devin ameninţările pe care trebuie să le înfrângă, să le contrazică şi să le nege.

Totuşi, această altă viziune continuă să rămână, pentru minte, o direcţie firească în care să îşi îndrepte percepţia. E greu să înveţi mintea mii şi mii de nume străine. Dar tocmai asta crezi că înseamnă a învăţa;

Iată ce predă lumea. E o fază a învăţării prin care trebuie să treacă toţi cei ce vin. Dar, cu cât percep mai repede ce stă la baza ei, cât de discutabile sunt premisele ei, cât de îndoielnice rezultatele, cu atât îi pune mai repede la îndoială efectele. Învăţarea care se opreşte la ce îţi predă lumea se opreşte înainte de-a ajunge la semnificaţie.(…) Ea serveşte doar ca punct de plecare de unde poate începe un alt mod de-a învăţa, poate fi dobândit un nou mod de-a percepe şi pot fi retrase, de îndată ce sunt puse la îndoială, toate numele arbitrare pe care le acordă lumea.Ce e adevărat pe pământ şi în Cer e mai presus de numirile date de tine.

Când îţi chemi un frate, îi invoci numai trupul. Adevărata lui Identitate ţi-e ascunsă de ceea ce crezi că este el. Trupul lui răspunde la numele cu care îţi chemi fratele, căci mintea lui consimte să îşi însuşească numele pe care i l-ai dat. În felul acesta, unitatea lui e de două ori negată, căci îl percepi separat de tine, iar el acceptă şi îşi însuşeşte acest nume separat.

Ar fi chiar ciudat dacă ţi s-ar cere să treci de toate simbolurile lumii, uitându-le pentru totdeauna, şi să îţi asumi totodată o funcţie didactică. Ai nevoie să foloseşti un timp simbolurile lumii. Dar nu te lăsa amăgit şi tu de ele. Ele nu reprezintă absolut nimic şi, în exerciţiile tale, tocmai gândul acesta te va elibera de ele. Ele devin un simplu mijloc prin care poţi comunica în moduri pe care lumea le poate înţelege, dar care recunoşti că nu e unitatea în care poate fi găsită adevărata comunicare.

Ai nevoie, aşadar, de intervale zilnice în care învăţarea lumii devine o fază tranzitorie, o închisoare din care ieşi la lumina soarelui şi uiţi de întuneric. Aici înţelegi Cuvântul, Numele pe care ţi l-a dat Dumnezeu, singura Identitate pe care o împărtăşesc lucrurile toate, singura adeverire a ce e adevărat. Şi apoi te întorci în întuneric, nu pentru că îl crezi real, ci doar ca să îi proclami irealitatea în termeni care au încă înţeles în lumea dominată de întuneric.

Foloseşte toate numele şi simbolurile mărunte care delimitează lumea întunericului. Dar nu le accepta ca realitatea ta. Spiritul Sfânt le foloseşte pe toate, dar nu uită: creaţia are un singur Nume, un singur înţeles şi o singură Sursă, care unifică în Ea lucrurile toate. Foloseşte toate numele pe care le atribuie lumea acestor lucruri doar de convenienţă, dar nu uita că ele împărtăşesc Numele lui Dumnezeu laolaltă cu tine.

Dumnezeu nu are nume. Şi totuşi, Numele Lui devine lecţia finală că toate lucrurile sunt un tot unitar şi, cu această lecţie, toată învăţarea se încheie. Toate numele sunt unificate, tot spaţiul e umplut cu reflecţia adevărului. Fiecare gol e astupat, iar separarea vindecată. Numele lui Dumnezeu e moştenirea pe care le-a dat-o El celor care au ales să lase învăţătura lumii să ia locul Cerului. În exerciţiile noastre, urmărim să ne lăsăm minţile să accepte ce-a dat Dumnezeu ca răspuns la moştenirea jalnică pe care ai făurit-o tu ca tribut demn de Fiul pe care îl iubeşte.

Cine caută să ajungă la înţelesul Numelui lui Dumnezeu nu poate să nu reuşească. Trăirea trebuie să vină să suplimenteze Cuvântul. Mai întâi însă, trebuie să accepţi Numele pentru toată realitatea şi să realizezi că numeroasele nume pe care le-ai dat aspectelor ei au distorsionat ce vezi, dar nu au perturbat nicidecum adevărul. Un singur Nume aducem în exerciţiile noastre. Un singur Nume folosim pentru a ne unifica vederea.

Şi, deşi folosim un alt nume pentru fiecare conştienţă a unui aspect al Fiului lui Dumnezeu, înţelegem că ele au un singur Nume, dat de El. E Numele pe care Il folosim în exerciţii. Şi, prin folosirea Lui, toate separările prosteşti care ne-au ţinut orbi dispar. Şi ni se dă puterea de-a vedea dincolo de ele. Acum văzul ne e binecuvântat cu binecuvântări pe care le putem da aşa cum le primim.

 (Culegere de exerciții pentru studenți – pp.331-333)


OBSERVAȚIE

Cum se exersează:

Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:

Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fii complet relaxat.

Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.

Pe perioada zilei, din oră în oră sau ori de câte ori este posibil, îți iei răgaz câteva clipe pentru a-ți aminti în liniște ideea zilei. Aplici învățăturile lecției la orice situație concretă ce apare în viața ta.


Prețuri

Link

Bine de știut!!!ProBono

Pe toată perioada lunii august 2016, în limita timpului disponibil ofer sedințe pro bono de coaching și programare neuro-lingvistică pentru  elevi, studenți, șomeri și alte categorii de persoane aflate în dificultate*.

Programele la care pot avea acces gratuit sunt:

  • Orientare carieră
  • Misiune, viziune, valori
  • Decizii /Obiective

*Îmi rezerv dreptul de a selecta persoanele aflate în dificultate.


Prețurile afișate sunt valabile până la 31.12.2016.

vindecare reconectivă
Vindecare Reconectivă: 50 Euro/sedință

Sunt recomandate între una și trei sedințe efectuate fie în zile consecutive, fie la interval de câteva zile.

În cazul în care condițiile concrete o impun, se poate realiza și la distanță.

Întâlnirea durează 60 minute, iar durata efectivă a sedinței durează 30 minute.

***

Reconectare

reconectare1

Reconectare: 333$

Constă în două sedințe realizate în două zile consecutive. Este necesar să fie făcută deja o sedință de Vindecare Reconectivă. Se realizează numai în prezența clientului.

Întâlnirea durează 60 de minute. Durata efectivă a procedurii durează 30-40 de minute.

***

nlp1Coaching și programare neuro-lingvistică: 50Euro/ședință

O sedință durează în medie 45-60 min.

Curs de miracole -183: Invoc Numele lui Dumnezeu și al meu.

numele lui Dumnezeu

*

“Repetă numele lui Dumnezeu și Îl vei recunoaște ca singurul creator al realității, căci există un singur Nume pentru tot ce există și tot ce va exista. “

*

      Există un singur nume pentru fiecare făptură vie de pe acest pământ, pentru fiecare minunată floare, pentru fiecare stea și pentru fiecare fulg de zăpadă. Deși atât de diferiți în aparență purtăm cu toții aceeași Semnătură divină: YHWH

         Și cum să nu te minunezi, și cum să nu fii smerit în fața perfecțiunii din tine și din tot ceea ce există, dincolo de tot ceea ce tu poți să vezi cu ochii și să înțelegi cu mintea ta omenească! Căci nimic din ce vedem nu este așa cum pare a fi, nimic din ce credem că înțelegem nu putem înțelege cu adevărat. Fiecare fulg de zăpadă întruchipează în el perfecțiunea Creației, și fiecare om întruchipează în el perfecțiunea încă ascunsă a lui Dumnezeu.

fulg1 fulg2 fulg3 fulg4

Incredibili fulgi de zăpadă fotografiați de Alexey Kljatov

( sursa:http://www.huffingtonpost.com/2013/12/03/alexey-kljatov_n_4373888.html)

      Lecția 183 ne propune să renunțăm la toate numele pe care le-am dat tuturor lucrurilor care există, să renunțăm la toate ideile pe care le avem despre toată cunoașterea noastră, să acceptăm și să înțelegem că nu știm nimic. Să primim pentru toate un singur nume – cel al Creatorului – și să ne lăsăm conduși  spre pacea și Adevărul Lui. 

***

Invoc Numele lui Dumnezeu și al meu.

      Numele lui Dumnezeu e sfânt, dar nu mai sfânt decât al tău. (…) Un tată își dă numele fiului său și identifică astfel fiul cu el. Frații lui îi împărtășesc numele și sunt astfel uniți într-o legătură din care își derivă identitatea. Numele Tatălui tău îți amintește cine ești,  chiar și într-o lume  care nu știe și chiar dacă nu ți-ai amintit.

      Numele lui Dumnezeu nu poate fi auzit fără a stârni o reacție, și nici nu poate fi rostit fără a trezi în minte un ecou care te cheamă să îți amintești.

      Rostește-i Numele, și inviți îngerii să înconjoare pământul pe care stai și să îți cânte în timp ce își desfac aripile să te ocrotească și să te adăpostească de fiecare gând lumesc care s-ar vârî peste sfințenia ta.

      Repetă Numele lui Dumnezeu și (…) fiecare vis la care ține lumea a dispărut subit. Bolnavii se scoală tămăduiți de gândurile lor nesănătoase. Orbii pot să vadă, surzii pot să audă. Cei întristați își leapădă jalea, iar lacrimile de durere se șterg în timp ce un hohot vesel vine să binecuvânteze lumea.

    Repetă numele lui Dumnezeu, și îți invoci Sinele. (…) Cei ce invocă Numele lui Dumnezeu nu pot confunda trupurile cu sfântul Fiu al lui Dumnezeu. Și, de se întâmplă să te alături unui frate șezând în liniște cu el și repetând cu el numele lui Dumnezeu în tăcerea minții tale, ai înființat acolo un altar care ajunge până la Dumnezeu și la al Său Fiu.

****

   Exersează azi doar următorul lucru: repetă, fără grabă și fără încetare, Numele lui Dumnezeu.(…) Să nu auzi altceva. Lasă-ți toate gândurile să devină ancorate în acesta. Numele lui Dumnezeu devine singurul nostru gând, singurul nostru cuvânt, singurul lucru care ne ocupă mințile, singura dorință pe care o avem. 

    Repetă numele lui Dumnezeu și Îl vei recunoaște ca singurul creator al realității. Și vei mai recunoaște că Fiul Său face parte din El, creând în Numele Său. Șezi liniștit și lasă-I Numele să devină ideea atotcuprinzătoare care îți captează mintea. (…) Numele lui Dumnezeu înlocuiește miile de nume mărunte pe care le-ai dat gândurilor tale, fără să realizezi că există un singur Nume pentru tot ce există și tot ce va exista.

    Adresăm astfel o invitație care nu poate  fi refuzată niciodată. Iar Dumnezeu va veni și îi va răspunde chiar El. Să nu crezi că aude micile rugăciuni ale celor ce Îl invocă folosind numele idolilor la care ține lumea. Nu pot să ajungă la el în felul acesta. (…) Astăzi poți să atingi o stare în care vei resimți darul de har. Poți scăpa de toată robia lumii și poți da lumii aceeași eliberare pe care ai găsit-o tu. 

     Recurge la Numele lui Dumnezeu pentru eliberarea ta, și ți-e dată. În afara acesteia, nu e nevoie de nicio rugăciune, căci le cuprinde în ea pe toate. Cuvintele sunt lipsite de înțeles și toate rugămințile sunt de prisos când Fiul lui Dumnezeu invocă Numele Tatălui său. 

   Toate lucrurile mărunte tac. Sunetele mărunte au amuțit acum. Măruntele lucruri pământești au dispărut. Universul nu constă decât din Fiul lui Dumnezeu, care își invocă Tatăl. Iar Vocea Tatălui său răspunde în numele sfânt al Tatălui său. În această relație veșnică și calmă, în care comunicarea transcende cu mult toate cuvintele, și totuși, depășește în profunzime și înălțime orice ar putea transcende cuvintele vreodată, e pace veșnică. În Numele Tatălui nostru, vrem să resimțim această pace azi. Și în Numele Lui, ni se va da.

***

 Sursa: Curs de miracole – Culegere de exerciții pentru studenți: pp.329-330


OBSERVAȚIE

Cum se exersează:

   Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:

   Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fii complet relaxat.

   Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.

   Pe perioada zilei, din oră în oră sau ori de câte ori este posibil, îți iei răgaz câteva clipe pentru a-ți aminti în liniște ideea zilei. Aplici învățăturile lecției la orice situație concretă ce apare în viața ta.


Curs de miracole: 182 – Voi sta liniștit o clipă și voi merge acasă.

hanselsigretel_puzz_24_1

      “Hänsel se sculă, își puse hăinuța pe el și, deschizând ușa, se strecură afară. Luna lumina ca ziua și pietricelele albe, din fața căscioarei, străluceau ca bănuții cei noi. Hänsel se aplecă de mai multe ori până ce-și umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi se-ntoarse în casă și-i șopti lui Gretel:

      – Fii liniștită, draga mea surioară, și dormi în pace!”

   A doua zi, treziți în mijlocul pădurii, singuri la ceas de noapte, noapte întunecoasă de nu vedeai la doi pași, Hänsel și Gretel trebuiau să găsească drumul spre casă. Gretel începu să plângă și printre suspine își întrebă frățiorul: 

      “- Cum o să ieșim din pădure?

       Și Hänsel se grăbi s-o liniștească, spunându-i:

    – Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna, și atunci o să găsim noi drumul, n-avea gijă!…

     Răsări luna plină, de ziceai că poleiște cu aur pădurea, și de-ndată ce se arătă pe cer, Hänsel își luă surioara de mână și începu a păși pe urma pietricelelor, care scânteiau ca bănuții cei de curând bătuți, și le arătau drumul. Merseră ei așa toată noaptea și când începură a miji zorile ajunseră la casa părintească.”

***

       Suntem pe acest pământ miliarde de Gretel la ceas de noapte,  în mijlocul pădurii. Numai că nu Tatăl nostru ne-a alungat de Acasă din pricina nevoilor și sărăciei. Acolo de unde am plecat este bogăție  și iubire, iar Tatăl nostru ne așteaptă cu nerăbdare întoarcerea. Atunci când dorul de hoinăreală ne-a cuprins, Tatăl nostru știa că tărâmul spre care dorim să ne-ndreptăm este plin de capcane, iar cea mai periculoasă din ele – uitarea – va pune stăpânire pe mintea noastră încă din prima clipă a jocului. De aceea, în preajma plecării, a născut în inima noastră un frățior, un Hänsel mic și inocent, pe cât de mic pe atât de puternic în inocența lui și i-a umplut buzunarele cu pietricele scânteietoare, să ne fie călăuză pe drumul de întoarcere, atunci când frica, durerea și deznădejdea vor pune stăpânire pe noi; când ne vom trezi singuri, la ceas de noapte, în mijlocul pădurii și când ne vom dori cu ardoare să găsim drumul înapoi spre Casă.

      Căci nu suntem acasă în lumea aceasta în care părem să trăim. Undeva în mintea noastră știm că asta este adevărat și ne bântuie amintirea “locului” de unde venim. Uneori o vagă amintire, alteori un mic fior sau un sentiment ciudat venit de nicăieri ne fac să cădem pe gânduri. Nu există nimeni căruia să nu i se fi întâmplat asta, dar unii încercă să alunge neliniștea prin jocuri cu care se întrețin pentru a-și ocupa timpul și a evita tristețea. Alții susțin că totul este o iluzie, o festă pe care mintea ne-o joacă.

      Lecția de astăzi este pentru toți cei care cutreieră la întâmplare această lume, căutând la nesfârșit ceva – nici ei nu știu ce – poate un loc, sau ceva care să-i facă să se simtă ca în casa copilăriei… copilăria trupului lor, dar nimic nu le mulțumește mintea plină de neliniște.

Există în tine un Copil Care caută casa Tatălui Său și știe că e un străin aici. Copilăria aceasta e veşnică, de o inocenţă care va dăinui de-a pururi. Unde va merge acest Copil este pământ sfânt. Tocmai sfinţenia Lui luminează Cerul şi aduce pe pământ pura reflecţie a luminii de sus, în care pământul şi Cerul sunt un tot unitar.

Acest Copil din tine (…) vrea să Se întoarcă acasă atât de profund şi de necontenit, încât vocea Lui te imploră să Îl laşi să Se odihnească un pic. Nu îţi cere decât câteva clipe de răgaz, un interval în care să Se poată întoarce să respire din nou aerul sfânt care umple casa Tatălui Său. Şi tu eşti casa Lui. Şi Se va întoarce. Dar dă-I un pic de timp să fie El, în pacea unde e acasă, odihnindu-Se în linişte şi pace şi iubire.

Acest Copil are nevoie de ocrotirea ta. E departe de casă. E atât de mic, încât pare atât de uşor de uitat pe afară, vocea lui mititică atât de uşor de acoperit, strigătul Lui de ajutor aproape de neauzit printre râcâielile, scrâşniturile şi zăngăniturile lumii.

Acest Copil este neapărarea ta, puterea ta. Are încredere în tine. A venit pentru că ştia că nu vei da greş. Îţi şopteşte neîncetat de casa Lui. Căci vrea să te ducă înapoi cu El, ca El Însuşi să rămână şi să nu Se mai întoarcă unde nu Îi este locul şi unde trăieşte ca un surghiunit intr-o lume de gânduri străine. Răbdarea Lui nu are limite. Va aştepta până auzi Vocea blândă în tine, chemându-te să Îl laşi să Se ducă în pace, odată cu tine, acolo unde e acasă şi tu aşişderea cu El.

Când vei sta liniştit o clipă, când lumea se va retrage de la tine, când ideile fără valoare vor înceta să aibă valoare în mintea ta neliniştită, vei auzi Vocea Lui. Atât de sfâşietor te strigă, încât nu Îi vei mai rezista. În clipa aceea, te va lua la casa Lui, şi vei sta cu El în linişte deplină, tăcut şi împăcat, dincolo de toate cuvintele, neatins de frică şi îndoială, cu certitudinea sublimă că eşti la casa ta.

Odihneşte-te astăzi cât de des cu El. Căci a fost dispus să devină un Copilaş, ca să poţi învăţa de la El cât de puternic este cel ce vine fără mecanisme de apărare, oferindu-le numai mesajele iubirii celor care cred că e duşmanul lor. 

Cristos renaşte ca mic Copilaş de fiecare dată când un hoinar vrea să plece de acasă. (…) Mergi cu El acasă din când în când astăzi. Eşti tot atât de străin aici ca El.

Fă-ţi timp astăzi să îţi laşi deoparte scutul care nu foloseşte la nimic, şi să pui jos sabia şi lancea pe care le-ai ridicat împotriva unui duşman inexistent. Cristos te-a numit frate şi prieten. Şi a venit chiar să îţi ceară ajutorul să Îl laşi să meargă acasă azi, întregit şi pe de-a-ntregul. A venit cum vine un copilaş care trebuie să implore ocrotirea şi iubirea tatălui său. El conduce universul, şi totuşi, te roagă neîncetat să te întorci cu El şi să nu îţi mai iei iluziile drept dumnezei. Nu ţi-ai pierdut inocenţa. După asta tânjeşti. Asta e dorinţa inimii tale. Casa Lui este a ta.

Astăzi îţi dă neapărarea Lui, şi o accepţi în schimbul tuturor jucăriilor de luptă pe care le-ai făcut. (…) Şi acum drumul ţi-e deschis, iar călătoria are un final în sfârşit vizibil. Stai liniştit o clipă şi mergi cu El acasa, şi ai pace o vreme.

( Fragment din Curs de miracole – Culegere de exerciții pentru studenți;

Lecția 182: Voi sta liniștit o clipă și voi merge acasă;

pp. 326-328 )


OBSERVAȚIE

Cum se exersează:

      Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:

       Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fi complet relaxat.

       Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.

      Pe perioada zilei, din oră în oră sau ori de câte ori este posibil, îți iei răgaz câteva clipe pentru a-ți aminti în liniște ideea zilei. Aplici învățăturile lecției la orice situație concretă ce apare în viața ta.


Curs de miracole:181- Am încredere în frații mei, care sunt una cu mine

frați

 

      În ziua în care practicăm acest exercițiu nu ne mai interesează pentru moment obiectivul general al cursului, pentru că în această zi ne vom educa mintea să vadă altfel decât a văzut până acum. Suntem un călător pe drumul mântuirii, dar până la capătul drumului avem de învățat. S-a spus în repetate rânduri că fiecare frate de-al nostru este mântuitorul nostru. Astăzi învățăm să-i vedem inocenți pe toți cei pe care până acum îi  consideram păcătoși, căci păcatul pe care-l vedem în ei este păcatul nostru.

       În mod obișnuit nu vedem oamenii de sub  masca eului. Percepția noastră se focalizează pe exterior, pe ce dorește eul lor să arate și pe ce dorește eul nostru să vadă. Astăzi mutăm punctul pe care se focalizeză percepția din exterior în interior. Dincolo de ceea ce noi judecăm că ar fi păcat în atitudinea și comportamentul unui om, vom vedea ființa perfectă din el, așa cum a creat-o Dumnezeu. El poate nu este conștient de ce este cu adevărat, dar tu, acum, după 180 de zile de practică, știi că ai în fața ta o ființă perfectă și inocentă. A-ți concentra atenția asupra a ceea ce tu și lumea considerați că este o greșeală, un păcat, înseamnă a acorda realitate acelui păcat, în primul rând în mintea ta. Păcatul se transferă de la cel care poate nu se simte păcătos și nici nu este păcătos, la tine, cel care “vede” păcatul lui. 

      Astăzi căutăm inocența în toți oamenii pe care-i întâlnim și nimic mai mult. Renunțăm la trecut și la toate ideile preconcepute pe care le avem despre ei. Poate nu i-am mai văzut de mult, și, cu siguranță, ei nu mai sunt astăzi oamenii care au fost ieri. 

      Se poate întâmpla ca pe parcursul zilei să pierdem focalizarea. Vom știi că s-a întâmplat acest lucru atunci când apare furia și ni se vor năzări iarăși păcate și greșeli la cei din preajma noastră. Peste astfel de obstacole vom trece instruindu-ne mintea să se refocalizeze în timp ce spunem:

*

Nu asta vreau să văd.

 Am încredere în frații mei,  care sunt una cu mine.

*

      Nu căutăm astăzi nici fantezii, ci recunoaștem că atunci când lucrurile par s-o ia razna în mintea fratelui nostru, el nu-i în firea lui, Sinele lui sfânt este controlat de ego, iar noi vom vedea cu calm, dincolo, înlăuntrul lui, pe Fiul lui Dumnezeu din el și vom lăsa deoparte ce a făcut eul lui din Sinele lui.

Ce căutăm să vedem este adevărat. Și, focalizându-ne dincolo de greșeli, vom întrezări o lume total lipsită de păcat. Când asta e tot ce vrem să vedem, când e tot ce căutăm în numele percepției adevărate, ochii lui Cristos vor fi, inevitabil, ochii noștri. Și iubirea pe care o simte El pentru noi devine și ea a noastră. Acesta va deveni singurul lucru pe care îl vedem reflectat în lume și în noi înșine.

Căutăm această aducere aminte când ne apucăm azi de exersat. Nu ne uităm nici înainte, nici înapoi. Ne uităm de-a dreptul în prezent. Și ne încredem în trăirea pe care o cerem acum. Nepăcătoșenia noastră nu e decât vrerea lui Dumnezeu. În clipa aceasta, vrerea noastră e una cu a Lui.

Sursa:

Curs de miracole- Culegere de exerciții pentru studenți, pp. 324,325.


OBSERVAȚIE

Cum se exersează:

      Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:

      Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fi complet relaxat.

      Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.

      Pe perioada zilei, din oră în oră sau ori de câte ori este posibil, îți iei răgaz câteva clipe pentru a-ți aminti în liniște ideea zilei. Aplici învățăturile lecției la orice situație concretă ce apare în viața ta.


Curs de miracole: Ex. 168,169. Harul – un aspect al Iubirii lui Dumnezeu

“Fiinta umana este parte din ceea ce noi numim univers, o parte limitata de timp si spatiu. El se experimenteaza pe sine, gandurile si sentimentele sale ca fiind ceva separat de ceea ce este in jur, un fel de iluzie a propriei sale constiinte. Aceasta iluzie reprezinta un fel de inchisoare pentru noi, limitandu-ne la propriile noastre dorinte si la a iubi doar cateva persoane care se afla in jurul nostru. Datoria noastra este de a ne elibera din aceasta inchisoare prin a ne extinde cercul compasiunii pentru a cuprinde toate fiintele vii si intreaga natura in toata frumusetea ei.”

(Albert Einstein)

Este o călătorie uimitoare. Prin fenomenul Shaktipat, puteți avea diferite experiențe. Puteți să primiți Shaktipat fără ca măcar să întâlniți un Maestru fizic, deoarece există Maeștri (Siddhasi) în alte dimensiuni, care vor veni către voi. Universul nu duce lipsă de Maeștri.”

( Sri Vasudeva)

einstein-1024x682sri vasudeva

 

      Se pare că într-o scrisoare pe care Albert Einstein ar fi scris-o fiicei sale Lieserl, vorbea despre iubire și sfătuia copila să scoată această scrisoare la lumină când lumea va fi pregătită s-o înțeleagă. Pe parcursul vieții și a cercetărilor pe care le-a făcut, el a simțit că există ceva în univers, o forță  care scapă printre degete, dar care are puterea să influențeze tot ce există.  El spunea așa:

      Exista o forta extrem de puternica, pentru care, cel putin pana in prezent, stiinta nu a gasit o explicatie formala. Este forta care include si guverneaza totul, este chiar in spatele oricarui fenomen care are loc in univers si inca nu a fost identificata de noi. Aceasta forta universala este IUBIREA.

      Cand cercetatorii au investigat o teorie unificata a universului, au uitat cea mai puternica forta nevazuta. Iubirea este Lumina, care ii lumineaza pe cei ce o ofera si o primesc. Iubirea este gravitatie, deoarece ii face pe unii oameni sa se simta atrasi de altii. Iubirea e putere, deoarece multiplica tot ce avem mai bun si ofera umanitatii sansa de a nu pieri in propriul egoism orb. Iubirea expune si reveleaza. Pentru iubire noi traim si murim. Iubirea e Dumnezeu si Dumnezeu este Iubire.

      Aceasta forta explica totul si ofera sens vietii. Aceasta este variabila pe care am ignorat-o de prea mult timp, poate pentru ca ne este frica de iubire deoarece este singura energie din univers pe care fiinta umana nu a invatat sa o controleze dupa vointa sa.

      Pentru a evidentia iubirea, am creat o simpla subtituire in cea mai faimoasa ecuatie de-a mea. Daca in loc de E=mc2, acceptam ca energia pentru a vindeca intreaga lume poate fi obtinuta din multiplicarea iubirii cu viteza luminii la patrat, atunci ajungem la concluzia ca iubirea este cea mai puternica forta ce exista, deoarece nu are nici o limita.

      Dupa esecul umanitatii in a utiliza si controla celelalte forte din univers, care pana la urma s-au intors impotriva noastra, este imperios sa ne hranim pe noi insine cu o alta forma de energie…

      Daca vrem ca speciile noastre sa supravietuiasca, daca vrem sa descoperim sensul vietii, daca vrem sa salvam lumea si fiecare fiinta constienta ce traieste, atunci iubirea este unicul raspuns.

      Probabil nu suntem inca pregatiti sa cream o bomba a iubirii, un mecanism destul de puternic pentru a distruge ura, egoismul si lacomia care devasteaza planeta.

     Cu toate acestea, fiecare individ poarta cu sine un mic, dar puternic generator de iubire, a carui energie asteapta sa fie eliberata.

  Cand o sa invatam sa oferim si sa primim aceasta energie universala, draga Lieserl, vom putea afirma ca iubirea invinge tot, ca poate transcende totul si orice, deoarece iubirea este chintesenta vietii.

 

      Are vreo legătură ce spune Einstein cu harul lui Dumnezeu din Curs de miracole?. Harul – se afirmă în lecțiile 168,169  – este acel aspect al Iubirii lui Dumnezeu care duce cu totul dincolo de lume. Este cea mai înaltă aspirație a lumii, iar starea pe care o induce este foarte asemănătoare stării care domnește în unitatea adevărului.

      Harul nu se învață căci, deși reprezintă obiectivul învățării, întrece cu mult învățarea. Pentru primirea harului este nevoie de o minte pregătită pentru adevărata acceptare a Iubirii lui Dumnezeu într-o lume în care domnesc ura și frica aparente. Este nevoie de un altar curat și sfânt pentru acest dar, spune cursul.

      Primirea harului este ultimul pas – un pas pe care îl face Însuși Dumnezeu și care transcende toată învățarea.

Harul nu e obiectivul pe care aspiră să îl atingă acest curs. Dar ne pregătim pentru har în sensul că o minte deschisă poate să audă Deșteptarea. Nu e complet închisă la Vocea lui Dumnezeu. A devenit conștientă că există lucruri pe care nu le știe, așa că e gata să accepte o stare complet diferită de trăirea cu care s-a familiarizat.

      Pentru a accelera sosirea adevărului în fiecare minte cu care intrăm în contact, suntem îndemnați să trăim iubirea și adevărul în noi înșine, pentru că efectele lor asupra noastră  devin atât de evidente încât este cu neputință să rămână ascunse în obscuritate. În unitatea adevărului despre care vorbește cursul, domnește o singură și simplă idee, și anume că “Dumnezeu este”. Spui asta și apoi taci, conștient fiind că în Ființa Lui, El cuprinde tot. E dincolo de orice gând și de orice cuvânt; e dincolo de trecut și de viitor. Te topești cu totul în Dumnezeu, așa cum El se topește în tine. Lumea nu mai e așa cum ai perceput-o până acum. Ea nu mai există și nici n-a existat vreodată , pentru că este una cu Cerul.

      Dumnezeu nu se ascunde de noi. Doar noi ne-am ascuns de El în separare. Cu mințile adormite nu mai suntem capabili să-L simțim, să rămânem conectați la Sursa noastră, să-I simțim Iubirea. Cu toate acestea, Iubirea Lui este cuibărită în inimile noastre împietrite. Primind harul, aceste inimi împietrite se deschid, iar Iubirea ce sălășluiește în ele se revarsă. Iubirea – acesta este harul lui Dumnezeu, și în momentul în care ți-ai deschis inima pentru ea, te poți aștepta să îi urmeze curând revelația, pura recunoaștere a adevărului etern și imuabil prezent în adâncul tău.

      Iertarea este instrumentul care aduce cu el trăirile necesare pentru primirea harului. Deși prefigurează Cerul, harul nu exclude timpul. Ce vei trăi  va dura o singură clipă, suficientă însă ca lumina pe care o așterne pe chipul tău să stea chezășie în fața lumii pentru Iubirea dumnezeiască simțită într-un moment de veșnicie. Te vei întoarce apoi în lume ca martor al Ei.

      Când orice nevoie de atac a dispărut iar iertarea deplină a devenit un mod de viață, să știi că mintea ta se apropie de momentul în care și-a planificat să se elibereze pentru revelație și veșnicie.

Am spus deja de câteva ori că nu faci decât să întreprinzi o călătorie gata încheiată. (…) Noi ne preluăm pur și simplu rolul desemnat demult, pe deplin recunoscut ca perfect îndeplinit de Cel Ce a scris scenariul mântuirii în Numele Creatorului Său și în Numele Fiului Creatorului Său ( Spiritul Sfânt- Vocea pentru Dumnezeu din tine).

Nu e nevoie să aducem lămuriri suplimentare pentru ceva ce nimeni de aici nu poate să înțeleagă. Când va veni revelația unității tale se va cunoaște și înțelege pe deplin. Acum avem de muncit, pentru că cei aflați în timp pot vorbi de lucruri de dincolo și pot asculta cuvinte care încearcă să explice că ceea ce stă încă să vină a și trecut. Dar ce înțeles pot să transmită cuvintele acestea celor ce stau încă să numere orele, și se scoală, lucrează și se culcă în funcție de mersul lor?

Ajunge, atunci, că ai de muncit pentru a-ți juca rolul. Sfârșitul trebuie să îți rămână obscur până ce nu închei de făcut partea care îți revine.

Iertarea este tema principală care străbate mântuirea de la cap la coadă… Iar acum cerem har, darul final pe care îl poate acorda mântuirea.

 

      Iată o lecție pentru două zile de exerciții.

   În prima zi revendici harul lui Dumnezeu din inima ta. Iubirea Lui este deja în tine. Te deschizi s-o recunoști și s-o primești. Faci pași spre Dumnezeu și El “coboară” spre tine pentru a te ajuta să te recunoști ca  Fiu iubit al Lui.

Astăzi cerem de la Dumnezeu darul pe care l-a păstrat cu cea mai mare grijă în inimile noastre, așteptând să îl adeverim. Acesta este darul prin care Dumnezeu Se apleacă până la noi și ne ridică, făcând El însuși ultimul pas al mântuirii. Cu excepția acestui pas, toți pașii se învață sub îndrumarea Vocii Lui. Dar, în final, El Însuși vine, ne ia în propriile Lui Brațe și înlătură păienjenișul somnului nostru. Darul harului Său e mai mult decât un răspuns. Căci restabilește toate amintirile pe care mintea adormită le-a uitat, toată certitudinea în ce privește semnificația Iubirii. 

Dumnezeu își iubește Fiul. Roagă-l acum să îți dea mijloacele prin care lumea aceasta va dispăra, și viziunea va veni mai întâi, urmată la numai o clipă de cunoaștere. 

 

      În cea de-a doua zi, “coborât cu picioarele pe pământ”, îți reafirmi rolul pe care îl ai în mântuirea lumii, ca Fiu al lui Dumnezeu, purtător conștient al harului pe care tocmai l-ai primit și l-ai trăit preț de-o clipă. Rostești o singură și simplă rugăciune:

Prin har trăiesc. Prin har sunt eliberat.

Prin har dau. Prin har voi elibera.

***

      Dacă ai parcurs până acum textul și exercițiile din  Curs de miracole, nu poți să nu recunoști că ceva s-a schimbat în tine. Poate că este greu de menținut acea schimbare, dar ai muncit și meriți să scoți la lumină Iubirea lui Dumnezeu din tine. Poate ai simțit-o deja și nu știi ce-a fost. Poate mai ai încă nevoie de timp pentru ca învățătura să se așeze, dar, probabil, va veni un moment în care te vei îndrăgosti de tot și de toate, în care vei simți că plutește în aer o iubire dincolo de orice logică și de orice motiv; poate atunci când calci rufele, când mergi pe stradă, când privești stelele, când citești, asculți muzică, participi la un seminar spiritual, sau pur și simplu când te afli în mașină în drum spre birou. Cât de mult mi-aș dori să pot trăi acel moment de Iubire nedeslușită în fiecare clipă a vieții mele! Și cine știe….poate că într-adevăr suntem deja acolo unde tânjim să ajungem și  numai dorințele noastre  ne fac orbi și nesimțitori în fața marelui adevăr pe care deja îl trăim!

      Foarte interesante sunt și mărturisirile maestrului Sri Vasudeva despre modul în care a primit el Iubirea. Povestește că avea douăzeci de ani și era pe punctul de a pleca la studii. Simțea însă că ceva nu era în regulă cu viața sa. Nu știa cine e. Deși părea întreg  și sănătos,  pe dinăuntru se simțea uscat, pentru că nu putea iubi. Avea inima împietrită. Nu putea iubi. A hotărât să afle cine e, pentru a putea merge mai departe în viață și, de aceea, a decis să plece în India. A colindat mult și  a ajuns la un moment dat într-un ashram condus de un maestru renumit. Maestrul nu era acolo, dar când a intrat, și-a dat seama că ceva era diferit. Energia lui plutea în aer. Iubirea maestrului era prezentă și el a simțit-o numai atunci și numai acolo. În zilele care au urmat a simțit că inima lui s-a deschis. Acolo a primit prima mare doză de iubire-energie ( Shaktipat), care l-a lansat în viața spirituală. Nu era nevoie de prezența fizică a maestrului pentru a accesa energia. L-a cunoscut  mai târziu, peste doi ani,  când și-a dat seama că pur și simplu nu mai avea nevoie de prezența sa fizică ca să poată accesa acea energie. Comunicarea era energetică și la nivel de gând.

      La început însă, întors în “lume”, a simțit că nu putea păstra cu ușurință  iubirea pe care a primit-o. Erau persoane  în preajma cărora simțea că iubirea slăbește, se simțea vulnerabil. Atunci se reconecta la energia maestrului, și tot așa, până când într-o zi, în timpul unui retreat de meditație de patruzeci de zile,  a primit a doua doză puternică de Shaktipat. Atunci a intrat într-un spațiu în care a fost forțat de această anergie, în mod benefic, să își recunoască divinitatea. Capul lui a început să simtă o energie diferită. La început a fost un pic intimidat, pentru că nu voia să își asume desăvârșirea, conștient fiind că în desăvârșire “ego” este obligat să moară. Energia însă l-a susținut pe parcursul celor 40 de zile și la sfârșit s-a simțit liber, desăvârșit, dar atât de smerit, foarte smerit. Iubirea – energie l-a protejat pe parcursul acelor 40 de zile de orice iluzie că el ar putea fi cineva, de orice rătăcire și izbucnire a eului. L-a condus într-un loc al smereniei depline, și spune că astfel trăiește el astăzi în lume: servește pe toată lumea, nu dorește nimic, nu vrea laude. Tot ce face este să împărtășească ceea ce are tuturor.

      De atunci, cu vigilență, atenție și meditație, iubirea – energie n-a mai plecat niciodată. A devenit invulnerabil și capabil să transmită această energie celor din preajma lui. A revenit la viață același, și totuși complet diferit. Și-a urmat studiile de inginerie aplecându-și ochii și urechile asupra a tot ce a fost mai bun în lumea materială, pentru a împleti cu ce a primit din lumea spirituală. A învățat să-și folosească inteligența și talentul într-un mod nou, creativ, iar acum împărtășește experiența sa minunată de viață tuturor celor dispuși să-l asculte. Este ceea ce s-ar putea numi un spirit înălțat, într-o minte sănătoasă și într-un trup sănătos; un om de tip nou.

      Avem și noi Maestrul nostru. Poate că acest Curs ne-a transmis o doză mare de energie-iubire dar poate nu pe toată; oricum ar fi însă, drumul este deschis. Maestrul nostru interior ne va îndruma exact acolo unde avem nevoie să mergem pentru a primi tot ce ne trebuie  ca să putem deschide complet  lacătul inimii.

 

iubirea

Surse:


 

OBSERVAȚIE:

Cum se exersează:

   Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:

   Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fi complet relaxat.

   Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.

   Pe perioada zilei, din oră în oră sau ori de câte ori este posibil, îți iei răgaz câteva clipe pentru a-ți aminti în liniște ideea zilei. Aplici învățăturile lecției la orice situație concretă ce apare în viața ta.