poză

           Pentru că exercițiile din Curs de miracole sunt de fapt o introducere în meditație, și pentru că la ultimul set de exerciții am atașat un fragment din Retreatul de meditație de 40 de zile al Maestrului Sri Vasudeva, 2014, o să prezint în continuare pe parcursul mai multor zile, cele mai semnificative subiecte din acest program, care a avut ca temă Desăvârșirea de sine. Astăzi, după prezentarea exercițiului, extras din “ziua 3”.   

          Am parcurs până acum cincizeci de exerciții din Culegere de exerciții pentru studenți. Urmează o perioadă de zece zile în care vor fi recapitulate zilnic, câte cinci dintre ideile deja prezentate. Nu este necesar ca în timpul zilei acestea să fie repetate într-o anumită ordine, și nici toate odată, ci în funcție de cum simțim nevoia. Dimineața și seara însă, ar trebui repetate toate cinci. În plus, dimineața este necesar să fie citite și comentariile aferente fiecărei idei și apoi să fie repetate cu ochii închiși, și pe cât posibil într-un loc izolat, unde putem beneficia de liniște. Durata intervalelor practice din timpul zilei ar trebui să fie de câte două minute și cât se poate de dese. De asemenea, nu este nevoie de un cadru special în care să aplicăm ideile, ci dimpotrivă, vor fi exersate mai ales în situațiile supărătoare care ne produc neliniște și zbucium, pentru că rostul lor este tocmai acela de a ne aduce pacea și liniștea. 

         În timpul recapitulării ideile nu sunt prezentate mereu în forma inițială și nu este obligatoriu să revenim la forma inițială decât dacă simțim că este necesar. Scopul lor este de a crea o coeziune în cadrul noului sistem de gândire pe care îl construim. 

Mai ai încă de învățat că pacea face parte din tine și nu cere decât să fii prezent să îmbrățișezi orice situație în care te afli. Și, în sfârșit, vei învăța că prezența ta nu are limite, așa că pacea ta e pretutindeni,  după cum ești și tu.

          Exercițiul de astăzi parcurge următoarele idei comentate pe scurt așa cum am înțeles eu:

 

1: Tot ce văd nu înseamnă nimic.

Tot ce văd, văd cu ochii și văd foarte puțin. Aceasta este vederea. Avem însă nevoie să ne dezvoltăm viziunea.

Ce consider că văd acum ocupă locul viziunii. Trebuie să îi dau drumul recunoscând că nu are înțeles, ca viziunea să îi poată lua locul.  

2. Eu am dat lucrurilor pe care le văd tot înțelesul pe care îl au pentru mine.    

 Tot ceea ce eu privesc are pentru mine semnificația pe care eu am dat-o prin propria mea judecată. Dar judecata mea este în afara realității vaste din care fac parte, iar ceea ce văd cu ochii în această lume este numai o iluzie a realității.

Judecățile mele mi-au făcut numai rău, și nu vreau să văd după cum îmi dictează ele .   

3. Nu înțeleg nimic din ce văd.

Deoarece am judecat greșit totul și am dat propria mea semnificație lucrurilor pe care le văd, este normal să nu înțeleg nimic din ce văd. Văd proiecția greșelilor mele de gândire. Așa cum sunt acum, nu are niciun sens să încerc să înțeleg, dar are sens să mă deschid pentru a înțelege, pentru a vedea în adevăratul sens al cuvântului ( a avea viziune), și pentru a iubi. Este doar o alegere.

4.   Aceste gânduri nu înseamnă nimic.

Gândurile conștiente care îmi trec prin minte sunt gândurile eului separat de Creator, sunt gândurile din mintea inferioară, scindată. Dar am învățat că mintea mea face parte din Mintea lui Dumnezeu, și aleg să dau drumul acestor gânduri zgomotoase pentru a le înlocui cu acele gânduri pe care le gândesc cu Dumnezeu și care își au locul în mintea mea ce a rămas în contact cu Dumnezeu. De aceea gândurile eului nu înseamnă nimic.

5. Nu mă supăr niciodată din ce cauză cred eu.

Tot timpul îmi concentrez gândurile pentru a-mi motiva supărarea, mânia și atacurile. Apăr de fapt un sistem de gândire care s-a dovedit greșit pentru că starea mea naturală, pe care trebuie să o trăiesc, este de pace, iubire, liniște și voioșie. Supărările vin din modul în care gândesc, de la gândurile eului separat, care caută să dea vina tot timpul pe altcineva pentru tot ceea ce mi se întâmplă.

Mai jos am atașat primele 5 exerciții în forma lor inițială, dar și lecțiile de început care fac introducerea în Curs de miracole și a căror revedere cred că este de asemenea utilă.

Comentariile integrale pentru ideile de astăzi dar și variantele integrale ale exercițiilor pot fi văzute accesând, ca de obicei:

În conexiunea pe care am atașat-o mai jos, pot fi găsite elemente de susținere complementare  pentru exercițiile prezentate, dar și pentru alte lucruri pe care le-am învățat deja din Curs de miracole, cum ar fi de exemplu iluzia separării:

Sri Vasudeva : Ziua 3 – Jocurile sufletului în câmpul conștiinței

Link

finish


Fragmente citate:

*** Curs de miracole : Culegere de exerciții pentru studenți, pp.78-80, Editura Centrum, Polonia-2007

Toți termenii sunt potențial controversați, iar cei ce caută controversă o vor găsi. Însă și cei ce caută clarificare o vor găsi. Considerațiile teologice ca atare sunt neapărat controversate, deoarece depind de credință și pot, de aceea, să fie acceptate sau respinse. O teologie universală e imposibilă, dar o trăire universală nu e numai posibilă, ci și necesară. Tocmai spre această trăire este îndreptat cursul.”(Curs de Miracole)

Observație: Acesta este un rezumat al lecției/ exercițiului realizat de mine, motiv pentru care este, inevitabil , supus unor interpretări proprii, care depind de puterea mea de înțelegere și de nivelul de evoluție spirituală pe care îl am în acest moment. Aceste rezumate sunt realizate în primul rând pentru mine, dar și pentru oricine este interesat de acest curs și poate găsi aici un ajutor sau un sprijin în descifrarea și înțelegerea lui. Apreciez de asemenea orice comentariu pertinent, eliberat din carapacea ideilor preconcepute. Mulțumesc!