Curs de miracole:195-Iubirea este calea pe care o aleg cu recunoștință.

      Experiența stării iubirii necondiționate este rară și apare la numai 0,04% din populația lumii – afirmă Dr. David R Hawkins în urma măsurătorilor kinesiologice pe care le-a realizat asupra nivelurilor de conștiință.

     Lecția de astăzi din Curs de miracole nu poate fi înțeleasă cu mintea. Este benefic să lași de-o parte orice idee preconcepută și să te plasezi măcar pentru câteva minute pe acest puternic nivel energetic.

    Tot ceea ce afirmă Dr. Hawkins în carțile sale vine din propria-i experiență iar mesajul său completează în mod fericit  ceea ce este astăzi de învățat.

    El afirmă că această energie este miraculoasă și include totul; este nonselectivă, transformatoare, nelimitată, difuză și iertătoare. La acest nivel totul se petrece fără efort datorită sincronicității. Bucuria nu mai depinde de factori exteriori și nici măcar de starea de sănătate a trupului, ci emană pur și simplu din experiența  propriei existențe.

       În asemenea stări “miracolul” devine ceva obișnuit iar ceea ce pentru marea majoritate este inexplicabil devine normal pentru cel care trăiește în iubire. Este clar că nicio persoană nu produce miracole. Vindecările și toate celelalte fenomene “neobișnuite” sunt un dar primit de la ceea ce este dincolo de sinele nostru personal/ego. Noi nu suntem decât un canal al Iubirii. Chiar și evoluția noastră spirituală este rezultatul Grației pentru că de la un anumit nivel ea nu mai este rezultatul eforturilor noastre personale. Ultimul pas îl face Dumnezeu Însuși se afirmă de nenumărate ori în Curs de miracole. De aceea, recunoștința înlocuiește mândria de a fi reușit. Despre această recunoștință este vorba în această lecție.

       Iubirea nu face comparații. Chiar dacă e greu de acceptat, la acest nivel toate făpturile sunt iubite în mod egal, indiferent de cum sunt și ce fac. Ne pare rău pentru răufăcătorii care au ales o viață în afara legii ca fiind cea mai bună variantă pentru ei, dar nu-i judecăm. Îi înțelegem ca fiind pur și simplu limitați, dar nu răi și nedemni de iubire. Ura față de persoanele diabolice și pline de negativism se transformă în compasiune și înțelegem că la nivelul lor au făcut ceea ce le-a dictat onoarea și conștiința să facă. Pentru foarte mulți încă, mai există războaie care se duc în numele “adevărului”.

      La acest nivel, iertarea însoțește în mod natural iubirea iar atunci când judecata a dispărut complet din viața noastră, iertarea nici măcar nu-și mai are rostul, căci ce sens ar avea să ierți pe cineva pe care nu l-ai judecat?

finish

Share Button

Sri Vasudeva: Calea desăvârșirii – ziua 3.

Sri Vasudeva

 

 

Jocurile sufletului în câmpul conștiinței

                 

                Pentru a nu crea confuzii, este necesar să fac următoarea observație:

              Sri Vasudeva folosește cuvântul Eu scris cu majusculă pentru a desemna Sinele nostru superior, divin, neseparat și nemuritor, dar întrupat. În Curs de miracole, același cuvânt, dar scris cu litere mici se referă la eu /ego, la sinele nostru inferior, separat, întrupat și el,  care “țipă primul și țipă tare”, astfel încât acoperă vocea silențioasă a celuilalt Eu.

Astăzi vreau să vorbesc despre spațiul în care se joacă sufletul; acesta nu este nimic altceva decât un joc în câmpul conștiinței. 

Când devenim prinși în existența materială, mințile noastre sunt atât de focalizate spre exterior, folosind simțurile, încât nu dăm atenție acestui spațiu vast din noi; spațiul care captează atenția misticilor. Este spațiul adevăratei cunoașteri de Sine. (…) Nu sunteți curioși cu privire la ce se află în acel spațiu?

Lucrul important în acel spațiu este de fapt să înțelegem cine este cel ce spune: ” Eu vreau să cunosc acel spațiu.” (…) Pentru mine, este teribil de fascinant că acolo poate fi “cineva” sau o individualitate în acel spațiu al conștiinței, care caută. (…) Nu poate decât să caute să înțeleagă rădăcina existenței sale. 

Conștiința este un câmp; este precum un ecran gol pe care sau în care poate să apară orice. Astfel apare Eul în acest spațiu al conștiinței. (…) Dacă priviți un ecran pe care este proiectat un film, ecranul este exact ca acest spațiu gol, iar imaginea este proiectată pe acel spațiu; iar voi chiar aveți o trăire când priviți acel ecran. Când dispare proiecția ce rămâne? Spațiul gol care a fost mereu acolo.

Deci apare un “Eu” în voi. De ce? Din cauza întrupărilor, a formelor care au fost create. Acest corp fizic este o întrupare grosieră, deci acesta vă dă trăirea experienței de “uman”. Aveți o identitate umană din cauza acestui corp fizic. Acest corp fizic va îmbătrâni în voi, și va dispărea în final. Iar după cum spun misticii, cum spun văzătorii, cum spun cunoscătorii, cum spun înțelepții: există o altă întrupare înlăuntrul nostru, pe care trebuie să o cunoaștem, iar aceasta există de asemenea în spațiul conștiinței.

Forma umană reprezintă o experiență în acel spațiu lăuntric  al conștiinței, iar aceasta ne conferă o anumită identitate. Astfel, conștiința devine întrupată.

Dar noi nu avem doar o întrupare fizică; avem și o întrupare de energie subtilă în interior. Nu o percem doar pentru că nu privim cu atenție.

Mintea mea poate proiecta unde în spațiu. Corpul nu poate face asta, creierul nu poate face acest lucru. (…) Gândurile sunt vibrații în spațiul conștiinței. Cine le produce? Nu le produce creierul; acestea sunt produse în creier. Dar care este sursa acestei proiecții? Aceasta este o altă parte din voi, o parte subtilă din voi; o numim Atma, sufletul, întruparea individuală de natură energetică.

Să ne întoarcem la acel ecran pe care se desfășura jocul. Acesta este ecranul conștiinței. Dacă începeți să înțelegeți că : ” Acest corp al meu, corpul meu grosier este o trăire în spațiul conștiinței mele. “, iar apoi începeți să căutați acea prezență sau identitate de energie subtilă care se află de asemenea în spațiul conștiinței; atunci veți simți prezența chakrelor din interior. Misticii ne spun că sunt șapte chakre în interiorul nostru, în corpul de energie subtilă. 

Când am mers în India în 1975, nu aveam așteptări legate de vreo implicare în ceva care să aibă de-a face cu energiile subtile. Pur și simplu voiam să am cea mai înaltă trăire în câmpul conștiinței, pe care o poate avea o ființă umană, asta doream. Și deodată, în acest ashram din India, în 1975, cam la o lună după ce am ajuns în India, am avut această trăire explozivă a energiei lăuntrice, iar corpul fizic a fost acum transcens într-un fel.  Am pătruns într-un nou spațiu; deodată, s-a ivit în mine o nouă identitate. Am început să mă simt ca ființă de energie și am început să simt că acest corp era doar un instrument în care funcționa această ființă de energie. De asemenea, am început să simt prezența chakrelor.

Vă puteți imagina aceasta? Vă puteți imagina schimbarea în conștiință, să devi conștient de o altă parte din tine la care nici măcar nu te-ai gândit că există? Iar înainte de aceasta, îmi amintesc foarte clar că simțeam o obscuritate totală în ecranul conștiinței atunci când încercam să înțeleg: ” Cine sunt eu? Cine sunt eu? ” Era doar întuneric, un zid de netrecut. Acea comutare a schimbat totul; deodată a apărut lumina în spațiu. Cum este posibil acest lucru? Am simțit acest incredibil val de enrgie în chakra inimii mele, în centrul emoțional. Iubirea a apărut apoi în inima mea ca o energie. Oau, aceea a fost cea mai frumoasă trăire pe care am avut-o. Aceasta a dat startul unei călătorii fenomenale. Și după aproximativ o lună, am început să simt o trepidație între sprâncene, iar aceasta a dus la îmbunătățirea calității minții mele.

Am devenit conștient de o identitate energetică în spațiul interior. De aceea vorbesc despre aceasta. De aceea sunt pasionat în legătură cu aceasta. Vorbind cu voi acum, sunt ancorat în acea ființă energetică. Îmi conduc corpul fizic din acel spațiu energetic. Dar pentru a stăpâni acel spațiu energetic, și doar pentru a-l înțelege, a necesitat timp, disciplină și efort. 

Începeți prin a deveni conștienți de ceea ce se află în voi și dați mai mare atenție acestui fapt. Ușor, ușor, veți începe să înțelegeți puterea gândurilor negative și pozitive în câmp. Apoi veți începe să înțelegeți că dincolo de gânduri e un spațiu de liniște; unii îl numesc “pauza”. Aceasta deține posibilitatea oricărui gând pe care îl puteți genera. După aceea putem deveni conștienți că noi suntem generatorii gândurilor. (…) Nu vă imaginați cât de incredibil de puternică este mintea. De aceea în spiritualitate se dă multă atenție antrenării minții.

Deci este extrem de important să observați acest spațiu al conștiinței în fiecare experiență pe care o trăiți. Eu mă duc la culcare în acest spațiu. Mă trezesc în acest spațiu. Acționez din acest spațiu. Vorbesc cu voi din acest spațiu. Relaționez cu voi din acest spațiu. Totul este o trăire în acest spațiu. 

Credeți că persoana la care priviți este într-adevăr “acolo, undeva în afară”? Lumina solară crează o imagine prin ochii voștri, iar imaginea se află în creier. Așadar eu vă văd în creierul meu. Voi sunteți o experiență trăită în creierul meu, iar sufletul meu percepe prezența voastră și eu o simt în câmpul meu. Deci de fapt voi sunteți înlăuntrul meu. Dacă s-ar întâmpla ceva cu nervul meu optic, voi ați dispărea. Dacă s-ar întânmpla ceva cu aparatul meu senzorial, aș pierde tot contactul cu exteriorul, deoarece voi sunteți o experiență în ființa mea. Simțurile mele dau raportul despre tot ce este în jurul meu, iar eu trăiesc acea experiență în interior. Prin urmare întrega mea lume este o experiență trăită în ființa mea. 

Când relaționăm cu o altă persoană, aceasta este de fapt o trăire în noi înșine. Când acea persoană este negativă, unde începem să simțim acea negativitate? În ființa noastră. Când cineva vine către noi într-un mod negativ, ce învocă în noi acest fapt dacă îi permitem? Energie negativă. Iar dacă rămânem în spațiul nostru și menținem propria energie pozitivă, acea persoană nu poate pătrunde; ea nu ne poate face să avem o trăire de-a ei, pe care noi nu dorim să o avem. Noi alegem trăirea din interior. 

Când începem să înțelegem că totul este o trăire în spațiul lăuntric, atunci vom decide mult mai bine ce dorim să purtăm în spațiul nostru.

Iată cum a treia zi a nostră se referă la câmpul în care sufletul își desfășoară jocul. Este câmpul oricărei trăiri posibile și este câmpul căruia trebuie să-i acordăm atenție, din clipa în care ne trezim și devenim conștienți, apoi de-a lungul zilei, păstrându-l în energii cât putem de imaculate; curate, pure, neprihănite.

finish


Fragment din :

Sri Vasudeva: Calea desăvârșirii-Retreat-ul de meditație de 40 de zile ( 26 martie-04 mai 2014), Blue Star România.



 

Share Button

Iluziile eului-3

1

Dacă atunci am ales frica, putem alege acum iubirea.

Dacă atunci am ales lacrimile putem alege acum râsul.

Dacă atunci am ales moartea putem alege acum viața.

 

      Acum, mai mult decât oricând, cred că schimbarea în conștiință, este ceea ce ne permite atât individual cât și luați laolaltă, să facem alegeri care în următorii ani vor determina destinul nostru colectiv. Pe măsură ce conștiința ni se extinde, ne putem depăși fricile izvorâte din ego; în loc să traversăm un amenințător colaps la nivel mondial, putem fi cocreatori ai unui progres major. După ce, timp de atâta vreme ne-am încredințat forța sinelui unor autorități externe și am lăsat-o în mâinile a diverși guru, e timpul să fim fiecare din noi, un guru pentru noi înșine.1

                           ( Jude Currivan )

felinare zburatoare-780x300

Te-ai gândit vreodată câte prilejuri ai avut să te bucuri și câte dintre ele ai refuzat?
Păzește-ți mintea de orice credințe care-i împiedică săvârșirea și îndepărtează-te de ele. Judecă dacă ai făcut-o bine după cum te simți, căci asta e singura întrebuințare corectă a judecății.2

        În prima parte a acestei lecții sunt prezentate într-un mod foarte simplu și foarte clar care sunt motivele reale pentru care noi nu suntem fericiți și legătura dintre această nefericire și controlul pe care îl deține eul asupra minții noastre, încătușând-o. Apoi ne va fi adusă în atenție falsa legătură dintre noi ( ca ființe spirituale) și trupul nostru, pe care eul o definește ca fiind indisolubilă și esențială pentru existența noastră, referindu-se aici cu siguranță la acea existență care transcende existența noastră pământeană, aceasta din urmă fiind doar un episod – important – din drumul sufletului nostru.

 

Nu trebuie să fie așa.

 

       Citind această lecție nu putem să nu recunoaștem adevărul exprimat foarte plastic că mintea noastră “e plină de scheme” pentru “a scoate eul cu fața curată” și că nu caută deloc “fața lui Cristos”.

           Oare nu este adevărat că de fiecare dată când greșim, primul lucru pe care îl facem este să ne apărăm, să găsim justificări pentru ceea ce am greșit chiar dacă în momentul greșelii am fost conștienți sau nu de semnificația gândului, cuvântului, faptei, pe care am făcut-o?

      De câte ori am ales calea recunoașterii și a iertării? Sau cât timp a trecut și câtă amărăciune am înghițit până am înțeles că singurul mod în care ne putem regăsi liniștea și bucuria este înăbușirea orgoliului, mândriei, adică a ego-ului, și cât de mulțumiți am fost atunci când ne-am regăsit pacea?

    Am spus că nu îți poți schimba mintea schimbându-ți comportamentul, dar am mai spus, de nenumărate ori, că îți poți schimba mintea. Atunci când starea sufletească îți spune că ai ales greșit, iar asta se întâmplă de câte ori nu ești vesel, să știi că nu trebuie să fie așa.” În fiecare caz te-ai gândit greșit la un frate creat de Dumnezeu și percepi chipuri pe care ți le face eul într-o oglindă întunecoasă. Gândește-te cinstit ce ai gândit din ce nu ar fi gândit Dumnezeu, și ce nu ai gândit din ce vrea Dumnezeu să gândești. Caută sincer ce ai făcut și ce ai lăsat nefăcut prin urmare, și schimbă-ți apoi mintea ca să gândești cu a lui Dumnezeu.

      Ca frate iubitor…te îndemn să îmi urmezi exemplul când te uiți la tine și la fratele tău, și să vezi în amândoi creațiile slăvite ale unui Tată slăvit.2

 

      Când suntem triști, când suntem deprimați, când suntem neliniștiți, când ne simțim vinovați, când nu suntem vigilenți și ne lăsăm pradă tentațiilor , să știm că nu trebuie să fie așa. Starea noastră naturală este de bucurie și de pace. Dacă suntem altfel, suntem pentru că mintea noastră nevindecată, sub tirania eului, a ales să fim altfel.

     Dacă suntem triști și deprimați suntem poate pentru că avem senzația că ne lipsește ceva, că nu suntem compleți. Am fost învățați deja că suntem compleți și avem tot ce ne trebuie. Senzația de lipsă a apărut numai după separare și este întreținută de ego.

   Dacă suntem neliniștiți, suntem din cauza capriciilor eului și am putea să transformăm vigilența pe care o îndreptăm spre orice credem noi că este posibil să ne provoace neliniște, în vigilență împotriva ” dictaturii eului”. Pentru că eul, stăpân al minții noastre, creează gânduri, care mai apoi devin cuvinte, care mai apoi se manifestă în viața noastră ca acțiuni, întâmplări, necazuri.

     Dacă ne simțim vinovați, să ne recunoaștem vina și să înțelegem că sinele nostru divin, este pur. Greșeala este opera eului aflat în permanentă contradicție și într-un permanent conflict ( unilateral) cu sufletul nostru.

      Lasă “păcatele” eului în seama mea. Iată ce rost are Ispășirea. Dar, până nu îți schimbi mintea în privința celor pe care i-a rănit eul tău, Ispășirea nu te poate elibera.
     Păzește-ți mintea de tentațiile eului și nu fii amăgit de el. Nu îți oferă nimic. Când vei renunța la această dez-inspirare voită, vei vedea cum mintea ta poate să se concentreze, să se ridice deasupra oboselii și să se vindece.”
 
    Obișnuința de-a te prinde cu Dumnezeu și cu creațiile Lui se face ușor dacă refuzi activ să îți lași mintea să zboare.
 
     Prima venire a lui Cristos e doar o altă denumire pentru creație căci Cristos e Fiul lui Dumnezeu. A doua venire a lui Cristos nu înseamnă decât sfârșitul dominației eului și vindecarea minții. Am fost creat ca tine în Prima, și te-am chemat să te unești cu mine în a Doua.
    Eul tău încearcă să te convingă că el e real și eu nu sunt, pentru că dacă sunt real, nu sunt mai real decât tine. Această cunoaștere – și te asigur că e cunoaștere – înseamnă că în mintea ta a intrat Cristos și a vindecat-o.
 
   Eu nu îți atac eul . Lucrez într-adevăr cu mintea ta superioară, casa Spiritului Sfânt, indiferent dacă dormi sau ești treaz, după cum face și eul cu mintea ta inferioară, care este casa lui….Mintea ta va opta să se unească cu a mea și, împreună suntem de neînvins.2
 

     Citind eceste fragmente îmi amintesc de rugăciunea din lecția trecută pe de o parte, și semnificația celei de-a Doua veniri din Biblie, pe de altă parte.

” Împărăția e cât se poate de unită și de ocrotită, și eul nu o va birui. Amin”

     Părintele Arsenie Boca numea iubirea de sine ca fiind “puiul necurat” sau ” primul pui al diavolului” iar în rugăciunea de mai sus, Împărăția lui Dumnezeu, unită, va birui acest diavol care iată, nu este altcineva decât eul/ego-ul/iubirea de sine. În fragmentul de mai sus, se spune că odată cu a Doua venire, va lua sfârșit dominația eului , iar din Biblie aflăm că odată cu a Doua venire, diavolul va fi învins, iar pacea va pune stăpânire peste întreg Pământul. Acum am putea să înțelegem fără opreliști că diavolul nu este altcineva decât sinele nostru fals, eul, ego-ul, iubirea de sine – diavolul din noi. Odată ce-l vom struni, vom avea parte de pace.

 

Iluzia eu-trup.

 

       Orice sistem de gândire care Îl confundă pe Dumnezeu cu trupul trebuie să fie dement. Dar confuzia aceasta e esențială pentru eu, care judecă prin prisma amenințării sau neamenințării la adresa lui. Într-un sens, frica de Dumnezeu a eului e măcar logică, de vreme ce ideea de Dumnezeu spulberă eul. Dar frica de trup, cu care eul se identifică atât de îndeaproape, nu are absolut niciun sens. Trupul e casa eului prin propria lui opțiune .E singura identificare cu care eul se simte în siguranță, pentru că vulnerabilitatea trupului e cel mai bun argument pe care îl are să îți arate că nu poți fi ceva dumnezeiesc.2

         Eul ( diavolul) pune stăpânire pe trup prin propria lui putere, pentru că el controlează mintea noastră inferioară. Pe de altă parte, din lecțiile trecute am învățat că trupul este un instrument de învățare pentru mintea nevindecată, și că un “făcător de miracole” cu mintea vindecată își poate vindeca trupul ca efect firesc al vindecării minții. Aceste două idei ne-ar conduce firesc la concluzia că suferințele trupului ar lua sfârșit odată cu ținerea sub control a eului și vindecarea minții, adică acceptarea Ispășirii ( prin iertare și iubire). Să fie oare acesta capătul drumului și răsplata trudei de a parcurge acest drum ? Mai multe despre această relație dintre minte și vindecarea trupului au fost spuse în lecția ” despre făcătorii de miracole”  care poate fi accesată aici:aici

De unde îmi obțin protecția?

     Iată întrebarea care trebuie pusă: De unde să îmi obțin protecția? ” Caută și vei afla”…
   O căutare semnificativă e întreprinsă conștient, organizată conștient și dirijată conștient. Obiectivul trebuie formulat clar și nu trebuie scăpat din minte…
    Eul crede că e în avantajul lui să nu se angajeze la nimic din ce e veșnic, pentru că veșnicul trebuie să vină de la Dumnezeu. Veșnicia e singura funcție pe care eul a încercat să și-o dezvolte dar a eșuat sistematic. Eul rezolvă problema veșnicului printr-un compromis…Făcându-se preocupat de chestiuni tangențiale, el speră să ascundă adevărata întrebare și să o țină în afara minții. Trebăluiala cu lucruri neesențiale caracteristică eului, are exact acest scop…În toate aceste tactici diversioniste însă, singura întrebare pe care nu o pun niciodată cei ce le inițiază este: ” Cu ce scop?”. Iată întrebarea pe care tu trebuie să înveți să o pui vizavi de toate. Care e scopul? Oricare ar fi, îți va dirija eforturile automat.2
         Urmează o serie de răspunsuri ce vor fi detaliate în lecția următoare, ultima a acestui capitol, și care se referă la învățarea prin recompense, creație și comunicare.
               Mai jos,  Stanislav Grof în dialog cu Horia Țurcanu, după vizita din România de anul acesta. 
Poate fi accesat aici: aici
Nu știu dacă are legătură directă cu lecția aceasta, dar are legătură cu evoluția conștiinței umane care este de fapt subiectul tuturor lecțiilor din acest curs.
finish

     Acest curs nu are ca subiect speculația filozofică, ci corecția percepției pe care o avem asupra lumii.
“Toți termenii sunt potențial controversați, iar cei ce caută controversă o vor găsi. Însă și cei ce caută clarificare o vor găsi.Considerațiile teologice ca atare sunt neapărat controversate, deoarece depind de credință și pot, de aceea, să fie acceptate sau respinse. O teologie universală e imposibilă, dar o trăire universală nu e numai posibilă, ci și necesară. Tocmai spre această trăire este îndreptat cursul”
Curs de Miracole

1: Ervin laszlo, Experiența akashică, Știința și câmpul memoriei cosmice- Elena Francisc Publishing- București,2012, p.107.

2:***Curs de miracole-Text, pp.56-60, Editura CENTRUM, Polonia-2007.

Observație:

Acesta este un rezumat al lecției/ exercițiului realizat de mine, motiv pentru care este, inevitabil , supus unor interpretări proprii, care depind de puterea mea de înțelegere și de nivelul de evoluție spirituală pe care îl am în acest moment. Aceste rezumate sunt realizate în primul rând pentru mine, dar și pentru oricine este interesat de acest curs și poate găsi aici un ajutor sau un sprijin în descifrarea și înțelegerea lui. De asemenea, orice opinie pertinentă, eliberată din închisoarea ideilor preconcepute, este binevenită și m-ar ajuta în corectarea erorilor de interpretare care se pot strecura în aceste rezumate.

Mulțumesc!

Share Button

Curs de miracole: Greșeala și eul – niveluri,trup, minte, conștiință, Akasha

MATRICEA DIVINĂ1

” Aptitudinile pe care le ai acum sunt doar umbre ale adevăratei tale capacități”1

     Lecția de astăzi este structurată, mai mult decât de obicei, pe idei. Aceste idei sunt  o continuare a lecției trecute referitoare la cunoaștere. Incapacitatea de a ne folosi abilitățile înnăscute pe de o parte, și felul nostru de a percepe “într-un mod neiubitor” pe de altă parte, ne fac deocamdată incapabili de cunoaștere.

      Niveluri și separare:

     Ideea de separare, falsă,  pe care se bazează lumea în care trăim, a condus la nașterea conceptelor de nivel, grad, interval, sau orice alt termen care separă componentele vii sau nevii în bun-rău, evoluat-neevoluat, frumos-urât… acestea generând  conflict, concurență, concurs și în cele din urmă ură.

       ” Spiritul nu are niveluri, iar toate conflictele se nasc din conceptul de niveluri.Numai Nivelurile Treimii sunt capabile de unitate.”1

       Eul, mintea, conștiința:

    Eul, reprezintă “aspectul întrebător al sinelui după separare” . El este de asemenea,“o încercare a minții greșite de a te percepe cum vrei să fii, și nu cum ești” . El este strâns legat de cele două aspecte ale sale: mintea și conștiința.

       Conștiința, determină nivelul de percepție și “a fost prima sciziune introdusă în minte după separare făcând din minte un perceptor și nu un creator”. Mintea asociată eului este o minte confuză, separată de mintea universală, divină,  care înseamnă cunoaștere. ” Iată de ce va trebui să alegi până la urmă să vindeci separarea.”  Până la obținerea cunoașterii însă, trebuie să ne amintim că avem nevoie de o minte corectă și o percepție corectă.

       ” Mintea revine la funcția ei proprie numai când voiește să cunoască.Se pune astfel în slujba spiritului, unde percepția e schimbată.”1

        Trupul:

    Trupul este un instrument de percepție și totodată de învățare, pentru minte. Este translatorul, interfața cu lumea fizică. Din păcate, prin separare, identificarea cu trupul a devenit totală într-o lume a percepțiilor, iar spiritul creator, a devenit aproape inaccesibil minții și total inacccesibil trupului.

       Corecția greșelii:

         ” Eu am fost un om care și-a amintit spiritul și cunoașterea acestuia. Ca om, nu am încercat să contracarez greșeala prin cunoaștere, ci să corectez greșeala de jos în sus. Am demonstrat atât neputința trupului, cât și putința minții.Unindu-mi voia cu a Creatorului meu, mi-am amintit firesc spiritul și adevăratul lui scop. Deși nu pot uni în locul tău voia ta cu a lui Dumnezeu, îți pot șterge din minte toate percepțiile greșite dacă vrei să o pui sub îndrumarea mea…O percepție sănătoasă induce o alegere sănătoasă. ” Mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși”  ar trebui să fie ” Toți sunt chemați, dar puțini aleg să asculte”. De aceea ei nu aleg corect. “Cei aleși” sunt doar cei ce aleg corect mai devreme.”1

             -∞-

            Despre  mintea universală, Dumnezeiască, omniprezentă și la care putem avea acces pe măsură ce conștiința noastră evoluează purtându-ne spre cunoaștere, vorbesc cărțile vechi, sacre, vorbește fizica cuantică , vorbesc din ce în ce mai mult cercetători din domenii ale psihologiei și psihiatriei moderne cum sunt Stanislav Grof ( psihiatrie, psihoterapie, medicină), Gregg Braden( geolog, specialist în tehnologie digitală) , Ervin Laszlo ( filozofia sistemelor) , Peter Russel ( fizică și psihologie experimentală), etc.

           În cartea sa Experiența Akashică- Știința și câmpul memoriei cosmice, Ervin Laszlo ne explică ce înseamnă o experiență akashică, ne împărtășește din experiențele akashice ale unor persoane și nu în ultimul rând se referă la pașii importanți pe care îi face știința în demonstarea acestor realități subtile:

“Experiența akashică survine în multe forme, dimensiuni și caracteristici, este trăită de indivizi de tot felul, toate ipostazele acesteia transmițând informații privind lumea reală – cea de dincolo de creier și de corp. Experiența akashică acoperă un spectru larg, de la vizualizări artistice și viziuni creative, la vindecări la distanță, experiențe din apropierea morții, comunicări de la persoane decedate și amintiri personale din vieți trecute.

Indiferent de conținutul acesteia, experiența akashă transmite ideea că subiectul care o trăiește nu este separat de obiectele experienței sale, în sensul că ” eu, subiectul care are această trăire, sunt legat în moduri subtile, dar reale, de celelalte persoane și de natură”. În experiențele mai profunde de acest fel este prezent sentimentul că “eu și cosmosul suntem una”.

Actualmente știința traversează o schimbare de paradigmă fundamentală. Conceptul privind universul a științei clasice s-a dovedit eronată. “Elementul” primar al universului este energia, nu materia, iar spațiul nu este nici gol, nici pasiv – e plin de energii  virtuale și de informații. Universul este un sistem integral de evoluție, uluitor de coerent și interconectat.

Oamenii de știință din prima linie descoperă o dimensiune mai profundă a universului, o dimensiune căreia îi dau nume diferite, spunându-i spațiu-timp fizic, hiperspațiu, câmp holografic, ordine implicită sau non-eter…Acesta e câmpul unificat pe care Einstein l-a căutat până aproape de sfârșitul vieții sale. 

În ceea ce privește rolul său cosmic și realitatea pe care o cuprinde, câmpul unificat reprezintă o redescoperire a conceptului antic de Akasha. În India antică, cuvântul sanscrit Akasha înseamnă “cer cosmic”, asemănător conceptului nostru de spațiu. Dar Akasha se referă nu numai la spațiu, în sens modern; de asemenea și mai presus de toate se referă la sferele superioare ale viații și existenței. Înțelepții hinduși cred că toate lucrurile provin  – și descind apoi – din sursa cosmică, pe care a numit-o Akasha…despre Akasha s-a spus că păstrează caracteristicile tuturor celor cinci elemente ( aer, foc, apă, pământ, Akasha fiind primul element- cel fundamental). Și s-a mai spus că păstrează urma a tot ce s-a întâmplat vreodată în spațiu și timp. Akasha este memoria de durată a cosmosului : este ” biblioteca akashică”.2

 Mai jos este un interviu cu Ervin  Laszlo care din păcate nu este tradus decât până la jumătate (minutul 7) – singurul pe care l-am găsit cu traducere în limba română.

 

finish


 

1: ***Curs de miracole-Text, Cap. 3-Percepția inocentă, pp.38-40

2.Ervin Laszlo, Experiența Akashică- Știința și câmpul memoriei cosmice, Elena Francisc Publishing, 2012, pp.10-13.

Share Button