CURS DE MIRACOLE- ExercițiiCURS DE MIRACOLE-Teoria

Vindecare și întregime-2. Exercițiile 41-42.

By 17 June 2014 July 5th, 2014 No Comments

       

8

       

        Și tot despre Spiritul Sfânt: ( prima parte aici )

       S-a spus deja că Spiritul Sfânt ca parte a Sfintei Treimi, este puntea de legătură dintre percepția adevărată și cunoaștere, iar o parte din Mintea lui este în  Mintea lui Dumnezeu pe când o altă parte este în mintea noastră. Ca parte a Sfintei Treimi, El este cel prin intermediul căruia ne conectăm la Sursă, fiind liantul și “Inspirația universală”, iar această inspirație e pentru toți. Nu este așadar numai liantul dintre noi – fiecare în parte și Creator, este în aceeași măsură liantul dintre toți copiii lui Dumnezeu.

   Există două moduri diametral opuse  de a-ți vedea fratele. Vezi-l prin Spiritul Sfânt din mintea lui, și Îl vei recunoaște într-a ta.

   Vocea Spiritului Sfânt e slabă în tine. Trebuie întărită înainte de-a O putea auzi… Ea nu e slabă din fire, dar o limitează faptul că nu ești dispus să O auzi. Dacă faci greșeala de-a-L căuta pe Spiritul Sfânt numai în tine, gândurile tale te vor înspăimânta căci, adoptând punctul de vedere al eului, întreprinzi o călătorie străină de eu, cu eul pe post de călăuză. Așa ceva nu poate să nu producă frică.

       

       Timpul, veșnicia, clipa de acum.

        Timpul e conceptul eului, și are rost în sens strict administrativ am putea spune, numai în lumea fizică. Timpul, ca și amânarea, nu au sens în veșnicie. Veșnicia este apanajul Creatorului. În veșnicie se desfășoară adevărata noastră viață. De aceeea, timpul vieții noastre fizice este insignifiant raportat la veșnicia vieții Ființei noastre, iar amânarea nu are sens decât la nivelul eului.

     Spiritul Sfânt are sarcina de-a desface ce-a făcut eul.

    Am subliniat în repetate rânduri că un nivel al minții nu poate fi înțeles de către altul. La fel stau lucrurile cu eul și Spiritul Sfânt, cu timpul și veșnicia. Veșnicia e o idee dumnezeiască, așa că Spiritul Sfânt o înțelege perfect. Timpul e o convingere a eului, așa că mintea inferioară – care e domeniul eului – îl acceptă fără rezerve. Singurul aspect al timpului care e veșnic e acum.

         Acest acum, deși atât de simplu în aparență, stă pe buzele tuturor căutătorilolor spirituali și tuturor învățaților lumii. Conversând cu Dumnezeu,  Neal Donald Walsch află că nu există alt timp în afară de prezent, iar “ieri” și “mâine” nu sunt decât scorneli ale imaginației și construcții ale minților noastre, care nu există în Realitatea supremă. Clipele acum sunt asemenea unor coli de hârtie înșirate pe un ax, care există simultan, și care pot fi accesate în orice moment.

       “Acum”, este modul în care ne-am trăit  copilăria, bucurându-ne de fiecare zi, de fiecare joc, de fiecare lucru nou descoperit, acel etern acum în care eram pur și simplu fericiți, în care nu ne simțeam vinovați de zilele lungi petrecute pe derdeluș, în care timpul nici măcar nu exista. Ne era făcut simțit doar prin chemarea mamei, prin dojana tatălui, pentru că într-adevăr, în momentele noastre de joc timpul nu mai exista, așa cum nu există nici în orele, zilele, anii în care creăm ceva cu pasiune, când nu te interesează ce “câștigăm” din asta și când pur și simplu suntem fericiți – fără să mâncăm, să bem și adormind duși, cu bucuria pasiunii noastre în suflet, în eterna clipă acum. Iar pasiunea, înseamnă Dumnezeu. Atunci când omorâm pasiunea, îl părăsim pe Dumnezeu. Atâta vreme cât pasiunea și bucuria există în suflet, rămânem conectați la Sursă, iar inspirația noastră este conectată la “inspirația universală” . Suntem deci conectați la Spiritul Sfânt din noi, și din ceilalți, și trăim în pace.

       

               Pacea

     Pacea e cel mai mare dușman al eului căci, în felul în care interpretează el realitatea, războiul e garanția supraviețuirii lui. Eul se călește prin vrajbă. De vei crede că e vrajbă, vei reacționa cu răutate, căci ți-a pătruns ideea de primejdie în minte….Spiritul Sfânt primește pacea cu brațele deschise. Veșnicia și pacea sunt corelate la fel de strâns ca timpul și războiul.

    Separarea e doar o altă denumire pentru o minte scindată. Eul e simbolul separării, tot așa cum Spiritul Sfânt e simbolul păcii.

        Citind cu atenție aceste fraze nu poți să nu observi valabilitatea pe care o au în viața noastră de zi cu zi și mai ales  în cadrul relațiilor noastre.

        Neînțelegerea celui de lângă tine în cadrul familiei, nu provine din ego, care se simte părăsit și în primejdie? Nu de aceea reacționăm cu răutate crezând că “celălalt” a semănat vrajbă? Nu generează toate acestea război care în cele din urmă duce realmente la separare? Dacă acestea  sunt reacții valabile la relația dintre doi oameni, care sunt efectele produse pe scară globală de reacțiile a miliarde de oameni dominați de propriile lor euri, care nu văd Spiritul Sfânt nici în ei nici în ceilalți?

razboi pace 1

Dacă nu e pace  în noi, ce pace să mai fie în lume?

   Eul a făcut lumea așa cum o percepe, dar Spiritul Sfânt, cel ce reinterpretează tot ce a făcut eul, vede lumea ca un instrument didactic de-a te aduce acasă. El trebuie să lucreze prin opuși, căci trebuie să lucreze cu, și pentru o minte în opoziție. Corectează și învață și fii deschis să înveți. Nu tu ai făcut adevărul, dar adevărul poate încă să te facă liber.

   Ce a ascuns frica mai face parte din tine. Spiritul Sfânt te va ajuta să reinterpretezi tot ce consideri înfricoșător și te va învăța că numai ce e iubitor e adevărat. Nu ai capacitatea să distrugi adevărul, dar ai toată capacitatea să îl accepți. E al tău pentru că face parte din tine, așa cum faci și tu parte din Dumnezeu pentru că te-a creat.

   Fiecare gând de iubire deținut în orice parte a Fiimii aparține fiecărei părți. E împărtășit fiind un gând de iubire. Împărtășirea e modul de-a crea al lui Dumnezeu, și totodată al tău.

   Nu ți se poate face niciun rău și nu vrei să îi arăți fratelui tău decât întregimea ta. Arată-i că nu îți poate face rău și nu îi pune nimic la socoteală, căci altfel ți-o pui la socoteală ție însuți. Iată semnificația cuvintelor ” întoarce și celălalt obraz”.

       

             Predare și vindecare.

      Predarea se face în multe feluri, dar mai ales prin exemplu. Predarea trebuie să vindece, căci e împărtășirea de idei și recunoașterea că a împărtăși idei e totuna cu a le întări. Nu îmi pot uita nevoia de-a preda ce-am învățat, care s-a stârnit în mine din cauză că am învățat. Te chem să predai ce ai învățat, căci numai așa poți conta pe această învățătură….Ce am învățat îți dau de bunăvoie, iar Mintea care era în mine se bucură când alegi să o auzi.

     Spiritul Sfânt ispășește în noi toți desfăcând, ridicând astfel povara pe care ți-ai pus-o în minte. Urmându-l pe El, ești condus înapoi la Dumnezeu, unde ți-e locul; și cum ți-ai putea găsi calea, dacă nu luîndu-l cu tine pe fratele tău? Rolul meu în ispășire nu e împlinit până nu iei parte la ea și nu o dai. Cum predai, așa vei învăța. Nu te voi părăsi, nici nu mă voi lepăda de tine, căci să mă lepăd de tine, ar însemna să mă lepăd de mine și de Dumnezeu care m-a creat. Tu te lepezi de tine și de Dumnezeu dacă te lepezi de oricare dintre frații tăi. Trebuie să înveți să îi vezi așa cum sunt și să înțelegi că îi aparțin lui Dumnezeu, ca tine.

   Așez pacea lui Dumnezeu în inima ta și în mâinile tale, să o ții și să o împărtășești. Inima e pură să o țină și mâinile puternice să o dea. Nu putem pierde. 

finish


 Exercițiul 41

” Dumnezeu merge cu mine oriunde merg.”

               Explicații

            Depresia, neliniștea, nefericirea, frica de a pierde, îngrijorarea, sunt simptome ale trăirii stării de separare. Starea de separare, care a dus la dezvoltarea și dominația eului, stă la baza fricii de a pierde și a senzației că tot timpul ne lipsește ceva.Pentru toate aceste suferințe de ordin fizic sau mental, oamenii au inventat diverse ” leacuri” . Așa cum frumos era explicat în primele lecții ale acestui curs, chiar dacă se făcea atunci referire la vindecarea trupului, aceste “leacuri”, că sunt medicamente sau  nu, sunt  în realitate ” forme de magie” de care avem nevoie cu adevărat pentru a ne susține atâta vreme cât avem mintea nevindecată. Adevăratele noastre resurse însă sunt în noi, iar Sursa vieții, din care venim, este cea care ne susține și pe care trebuie să învățăm s-o accesăm. Pentru aceasta este necesar să ne schimbăm modul de a ne percepe pe noi înșine și este necesar să ne vindecăm mințile.

În cele din urmă, ideea de astăzi va birui complet ideea de singurătate și abandonare pe care o încearcă toți cei separați.

În străfundul tău se află tot ce e desăvârșit, gata să răzbată prin tine și să iasă în lume. Iată ce va lecui toată întristarea și durerea și frica și pierderea, căci va vindeca mintea care a gândit că aceste lucruri sunt reale și a suferit din cauza loialității ei față de ele. 

Nu poți suferi niciodată pentru că Sursa întregii bucurii merge cu tine oriunde mergi. Nu poți fi singur niciodată, pentru că sursa întregii vieți merge cu tine oriunde mergi.

Înțelegem că nu crezi toate aceste lucruri. Cum ai putea, când adevărul e ascuns adânc în tine, sub un nor greu de gânduri demente, dens  și obscurizat, dar reprezentând tot ce vezi?

            Cum se procedează:

            Sunt necesare două tipuri de intervale practice:

  1. Un singur interval practic de trei-cinci minute dimineața, imediat după trezire, care se efectuează cu ochii închiși. Întâi se repetă ideea zilei, lent,  după care într-o stare de relaxare totală, golim mintea de orice gând și ne lăsăm purtați în adâncul nostru. Lăsăm gândurile să treacă, în cazul în care mai apar- și sigur vor apărea – și încercăm să ne abandonăm, departe de lume. Se prea poate să ajungi la Dumnezeu. De fapt, e foarte ușor, pentru că e cel mai firesc lucru din lume. Calea se va deschide, dacă crezi că e posibil. acest exercițiu poate da rezultate foarte surprinzătoare chiar de la prima încercare și, mai devreme sau mai târziu, e încununat întotdeauna de succes.
  2. Frecvente intervale practice utilize pe percursul întregii zile, în care se repetă ideea zilei lent și  cu ochii închiși.  Este important să înțelegem sensul cuvintelor atunci când repetăm ideea.

Exercițiul 42

“Dumnezeu este puterea mea. Viziunea e darul Lui.”

           Explicații

            Acesta este motivul pentru care eforturile de a realiza obiectivul acestui curs nu pot să nu își atingă ținta. Puterea noastră stă în puterea lui Dumnezeu. De aici primim viziunea.

   Trecerea ta prin timp și spațiu nu e la întâmplare. Nu poți să nu fii în locul potrivit la timpul potrivit.

          Cum se procedează:

            Sunt necesare și de data aceasta două tipuri de intervale practice:

  1.  Dacă pentru exercițiul anterior a fost necesar un singur interval practic de 3-5 minute, pentru acesta sunt necesare două intervale practice  tot de 3-5 minute, care se vor desfășura cu ochii închiși, dimineața și seara, imediat după trezire și înainte de culcare. Se repetă ca de obicei ideea zilei în gând, lent, după care vor fi lăsate să curgă în minte, fără a face niciun efort de a le găsi, toate gândurile legate de ideea zilei și care provin din înțelegerea acestui curs. Orice alte gânduri parazite trebuiesc îndepărtate. Eventual se deschid ochii, se repetă ideea zilei, după care sunt lăsate din nou să curgă gândurile aferente ideii zilei și care provin din înțelegerea  cursului. ” Ține minte însă că, pentru exercițiile de astăzi, căutarea activă a gândurilor relevante nu este o metodă potrivită”
  2. Se repetă idee zilei cât de des posibil pe toată perioada zilei.

  Ideea de astăzi este un prim pas în încercarea de-a reuni gândurile și de-a te învăța că studiezi un sistem de gândire unificat, din care nu lipsește nimic din ce e necesar, și în care nu e inclus nimic din ce e contradictoriu sau irelevant.

finish

 Variantele integrale ale exercițiilor pot fi accesate aici.


“Toți termenii sunt potențial controversați, iar cei ce caută controversă o vor găsi. Însă și cei ce caută clarificare o vor găsi. Considerațiile teologice ca atare sunt neapărat controversate, deoarece depind de credință și pot, de aceea, să fie acceptate sau respinse. O teologie universală e imposibilă, dar o trăire universală nu e numai posibilă, ci și necesară. Tocmai spre această trăire este îndreptat cursul.”

(Curs de Miracole)

Fragmentele citate: ***Curs de miracole-“Text” pp.70-75 și Culegere de exerciții pentru studenți , pp.61-64, Editura CENTRUM, Polonia-2007.

Observație: Acesta este un rezumat al lecției/ exercițiului realizat de mine, motiv pentru care este, inevitabil , supus unor interpretări proprii, care depind de puterea mea de înțelegere și de nivelul de evoluție spirituală pe care îl am în acest moment. Aceste rezumate sunt realizate în primul rând pentru mine, dar și pentru oricine este interesat de acest curs și poate găsi aici un ajutor sau un sprijin în descifrarea și înțelegerea lui. Mulțumesc!