CURS DE MIRACOLE: Exerciții

E 36: Sfințenia mea învăluie tot ce văd.

By 4 June 2014 July 5th, 2014 No Comments

734784_430589207014183_1641092218_n  

Sfințenia mea învăluie tot ce văd. 1  

         

       Explicații:

       Acest exercițiu este unul dintre acele exerciții care par stupide la prima vedere. Este de fapt continuarea exercițiului 35 ( aici ), în care ni s-a stabilit Sursa și identitatea adevărată, diferită de cea falsă determinată de ego. În exercițiul anterior am învățat și repetat ideea că mintea noastră face parte din Mintea lui Dumnezeu, motiv pentru care suntem foarte sfinți, indiferent cum ne dictează sinele nostru fals că suntem: constrânși, deprimați, ratați, mărinimoși, biruitori, etc. O consecință firească a acestui fapt, chiar dacă nu vedem  acest lucru acum, este faptul că tot ce există în jurul nostru, viu sau neviu este învăluit de sfințenia noastră. Aceasta este ideea exercițiului de astăzi. Este normal pentru oricine își are centrul de greutate în această lume, adică se crede aparținând acestei lumi, să nu creadă în sfințenia sa. Cu toate acestea, atâta vreme cât am înțeles faptul că mintea noastră face parte din Mintea lui Dumnezeu, este ușor să vedem că dacă ne considerăm păcătoși înseamnă că o parte din Mintea lui Dumnezeu este păcătoasă. Cum acest lucru nu este posibil, ar fi bine să ne schimbăm viziunea și să învățăm să ne vedem așa cum suntem de fapt: nepăcătoși. 

            De mai bine de două mii de ani ni se spune că suntem păcătoși așa încât și noi am învățat să credem acest lucru, devenind în cele din urmă exact așa cum am fost catalogați, și, cu cât trec  secolele, această idee ne este mai bine fixată în minte și din ce în ce mai păcătoși devenim.
           Dacă un copil este certat veșnic de părintele său, și toți cei din jur îi spun că este prost, rău, urât…păcătos, este lipsit de două nevoi elementare: iubirea și respectul pentru propria persoană. În fapt acel copil are nevoie să se descopere și să se creeze pe el, iar pentru acest lucru are nevoie de sprijin. Din punctul meu de vedere aceste exerciții, oricât de bizare ar părea, nu fac altceva decât să ne ajute să ne debarasăm de groaznicele păreri pe care le avem despre noi, să ne ștergem programele distructive și să facem să funcționeze acele programe creatoare pe care le avem în “dotare”. Ne reprogramăm pentru sfințenie și pentru a răspândi în jurul nostru sfințenia din noi. Cum ar fi să reformulăm ideile din ultimele două exerciții după modul nostru actual de gândire? În lumina separării ar suna cam așa:
Mintea mea nu face parte din Mintea lui Dumnezeu. Sunt foarte păcătos.1

Păcatele mele învăluie tot ce văd. 1

           Așa ceva ne dorim de la noi? Acestea sunt gândurile noastre? Mi se pare relevant și ușor de înțeles fragmentul pe care  îl voi reda mai jos din “Conversații cu Dumnezeu“. Nu mai vorbim despre descoperirile ( care nu mai sunt deloc noi) făcute în domeniul psihologiei și psihoterapiei. Să nu uităm că de fapt, Curs de miracole a fost primit și scris prin autodictare de către Helen Schucman – profesoară de psihologie medicală la Colegiul Medicilor și Chirurgilor din cadrul Universității Columbia din New York. Acest curs poate fi considerat foarte bine un curs de psihoterapie.

           Cu toate acestea, a ne considera sfinți și nepăcătoși și a continua să facem lucruri care dovedesc contrariul nu înseamnă că ne va ajuta vreodată să devenim cu adevărat nepăcătoși. Aici este vorba deci, despre a ne  recâștiga respectul și încrederea în propriile noastre ființe, creații ale lui Dumnezeu, și de a scăpa definitiv de frică și de vina  virtuală cu care ne-am născut – de a fi oameni păcătoși pentru că odată, demult, Eva a “mușcat” din mărul cunoașterii.

          Cum se procedează:

          Sunt necesare două tipuri de intervale practice:

       1. Patru intervale practice mai lungi, de 3 până la 5 minute, care se vor efectua în felul următor:

  • Cu ochii închiși se repetă ideea zilei.
  • Deschidem ochii și privim relaxați tot ce este în jurul nostru, spunându-ne de exemplu:

Sfințenia mea învăluie peretele acela.

Sfințenia mea învăluie trupul acela.

Sfințenia mea învăluie aceste degete.

Sfințenia mea învăluie acest stilou.

       Pe perioada exercițiului închidem ochii de câteva ori și repetăm ideea zilei – Sfințenia mea învăluie tot ce văd  – după care procedăm ca mai înainte.

      2. Intervale practice scurte presărate pe parcursul zilei în care se repetă întâi ideea zilei și se aplică apoi, așa cum este explicat mai sus, la tot ce vedem în jurul nostru.

finish

Conexiuni:

        Neale Donald Walsch: Conversații cu Dumnezeu.

 

NDW: De exemplu, spui că noi ar trebui să iubim “ceea ce este greșit”, ca să putem cunoaște “ceea ce este corect”. Vrei să spui că trebuie să-l îmbrățișăm pe diavol, ca să zic așa?

       Și cum altfel vrei să-l vindeci? desigur, doavol adevărat nu există, dar Eu îți răspund în limbajul pe care-l alegi tu.
        Vindecarea este procesul de a accepta totul și apoi de a alege ce e mai bine. Înțelegi? Nu poți să alegi să fii Dumnezeu dacă nu ai din ce să alegi.
NDW: Hei, stai un pic! Cine a zis ceva despre a alege să fii Dumnezeu?
          Cel mai înalt sentiment de dragoste perfectă nu-i așa?
NDW:Da, așa cred.
         Și poți găsi o descriere mai bună a lui Dumnezeu?
NDW: Nu, nu pot.

    Vezi tu, sufletul tău caută sentimentul cel mai înalt. El caută să trăiască experiența – să fie – dragoste perfectă.

        El este dragoste perfectă și o știe. Totuși el dorește să facă mai mult decât să o știe. El dorește să fie astfel în cadrul experienței sale. Desigur că încerci să fii Dumnezeu. Ce altceva credeai că urmărești?
NDW: Nu știu, Nu sunt sigur. Cred că n-am văzut niciodată lucrurile în felul acesta. Mi se pare doar că există o umbră de blasfemie aici.
       E interesant că nu consideri blasfemie căutarea de a fi ca diavolul, dar căutarea de a fi ca Dumnezeu te revoltă…
NDW: Stai un pic! Cine încearcă să fie ca diavolul?
     Tu! Voi toți! Ați creat religii care vă spun că sunteți născuți în păcat – că sunteți păcătoși prin naștere – pentru a vă convinge de propriul vostru rău. Și dacă v-aș spune că sunteți născuți din Dumnezeu – că sunteți Dumnezeu și divinități pure la naștere – dragoste pură, M-ați respinge.
     V-ați petrecut toată viața străduindu-vă să vă convingeți pe voi înșivă că sunteți răi. Nu numai că sunteți răi, dar și că lucrurile pe care le doriți sunt rele. Sexul este rău. Banii sunt răi, bucuria este rea, puterea este rea, a avea mult din orice este rău. Unele religii v-au făcut chiar să credeți că dansul este rău, muzica este rea, bucuria vieții este rea. În curând veți considera că zâmbitul este rău, râsul este rău, dragostea este rea. Nu, prietene, multe lucruri s-ar putea să nu-ți fie clare, dar un singur lucru este clar: că și tu, și mare parte din ceea ce dorești sunt rele.
    După ce ai emis această judecată de valoare despre tine însuți, ai decis că treaba ta este să devii mai bun. E în regulă, dar fii atent. În orice circumstanță, destinația este aceeași, doar că există o cale mai rapidă, un drum mai scurt,  o cărare mai dreaptă.
NDW: Care-i aceea?
       Acceptarea imediată a lui Cine și Ce ești și demonstrarea acesteia. Aceasta este ceea ce a făcut Iisus. Este cărarea lui Buddha, drumul lui Krishna, mersul fiecărui Maestru care a apărut pe această planetă. Și fiecare Maestru a avut de asemenea același mesaj: Ceea ce Eu sunt ești și tu. Ceea ce Eu pot să fac, poți să faci și tu. Acestea și multe altele trebuie să le faci și tu.
        Dar voi nu ați ascultat. Ați ales în schimb cărarea mult mai dificilă a celui care crede că el este diavolul, a celui care își imaginează că el este rău. Spui că este greu să mergi pe drumul lui Christos, să urmezi învățăturile lui Buddha, să deții lumina lui Krishna, să fii un Maestru.
       Dar adevăr vă spun Eu vouă: este mult mai dificil să negi pe Cine Ești, decât să-l accepți. Voi sunteți bunătate și milă și compasiune și înțelegere. Voi sunteți pace și bucurie și lumină. Voi sunteți iertare și răbdare, putere și curaj, cel care ajută la nevoie, cel care mângâie în timpuri de restriște, cel care vindecă pe cei răniți, un învățător în vremuri de confuzie. Voi sunteți cea mai profundă înțelepciune și cel mai înalt adevăr; cea mai măreață pace și cea mai grandioasă dragoste.
     Voi sunteți toate acestea. Iar, în anumite momente ale vieții voastre, v-ați cunoscut pe voi înșivă ca fiind toate acestea.
     
Alege, acum, să te cunoști pe tine însuți ca fiind întotdeauna toate acestea.

 

4

 


         Deși nu coincide în proporție de 100% cu textul pe care-l citesc eu, probabil fiind vorba despre o altă ediție a cărții și  despre o altă traducere, varianta integrală a exercițiului  poate fi accesată  aici.

          Observație:

         Dacă aceste exerciții sunt rupte din context și nu parcurgem textul ( partea teoretică)  nu înțelegem mare lucru din ele și nu le putem aplica în mod conștient și coerent. În aceste condiții ele pot părea într-adevăr bizare, iar ideile pot fi ușor contestate așa cum de altfel am fost avertizați încă de la început că se poate întâmpla. Cred că o abordare corectă este cea bazată pe buna intuiție a fiecăruia.

      Acesta este un rezumat al lecției/ exercițiului realizat de mine, motiv pentru care este, inevitabil , supus unor interpretări proprii, care depind de puterea mea de înțelegere și de nivelul de evoluție spirituală pe care îl am în acest moment. Aceste rezumate sunt realizate în primul rând pentru mine, dar și pentru oricine este interesat de acest curs și poate găsi aici un ajutor sau un sprijin în descifrarea și înțelegerea lui. De asemenea, orice opinie pertinentă, eliberată din închisoarea ideilor preconcepute, este binevenită și m-ar ajuta în corectarea erorilor de interpretare care se pot strecura în aceste rezumate.

    Mulțumesc!


1: Curs de miracole- Culegere de exerciții pentru studenți, p.53; Editura Centrum-Polonia, 2007;

2. Neale Donald Walsch, Conversații cu Dumnezeu, Volumul I, Editura For You- București,2009, pp.99-101.