Aceste gânduri nu înseamnă nimic.
Ele sunt ca lucrurile pe care le văd în această cameră
( pe această stradă, de la această fereastră, în acest loc)
(Curs de miracole – Lecția 4)
Explicații
Citește exercițiul și timp de un minut observă-ți gândurile. Asta înseamnă să stai liniștit și să fii atent la ce-ți trece prin minte. Încearcă să identifici clar toate gândurile care apar: „bune” sau „rele”. Cele „bune” îți fac plăcere. Cele „rele” îți fac viața amară. Ele se succed unul altuia: bun – rău, rău – bun, oră după oră, zi după zi. Toate sunt consumatoare de energie, iar dacă te obișnuiești să le observi, îți dai seama că ele nu sunt nici bune, nici rele. Vin și pleacă. Doar ne țin mintea ocupată. De aceea ele nu înseamnă nimic. Exact ca tot ceea ce vezi în jurul tău, însuflețit sau nu. Unde sunt gândurile „bune” sau „rele” de acum un an? Vorba bătrânească spune „ azi e, mâine nu mai e” și se pare că are un înțeles mai adânc decât cel pe care-l știm noi, pentru că nu se referă numai la materie.
Acum, dacă ai identificat ceva gânduri, aplică-le ideea zilei, folosind formula de mai jos. Aplică la gândurile „bune” dar mai ales la cele „rele” care te fac nefericit. Instrucțiunile din Curs spun să nu faci asta mai mult de un minut, mai ales dacă mintea ta este neantrenată. O învălmășeală de gânduri s-ar putea să te copleșească la început. Dimpotrivă, dacă ai ceva experiență în a sta liniștit, s-ar putea ca ele să întârzie să apară. Pentru că vei fi concentrat pe apariția gândurilor, acestea vor părea că nu mai vin. E ca și cum le-ai vâna. La un moment dat vei aluneca însă în lumea exterioară odată cu gândurile ce-ți dau târcoale.
Cheia acestor exerciții, după cum ai observat zilele trecute, este să-ți păstrezi neutralitatea. Ele construiesc baza deprinderii de a nu judeca nimic ca fiind bun sau rău. Așa cum nu ai ales lucrurile din jurul tău asupra cărora să-ți oprești privirea, așa nu vei alege nici gândurile. Dar dacă există gânduri „rele” obsesive, care te obosesc și te fac nefericit, nu ezita să le aplici ideea zilei.
De exemplu:
S-ar putea să fii foarte bucuros că în curând vei fi bunic. Imediat apare și reversul medaliei. O grămadă de alte gânduri se năpustesc asupra ta. Te îngrijorezi brusc față de situația ( puțin probabilă 😊) de a fi depistat pozitiv la un test de rutină pentru COVID-19 care te va împiedica să stai în preajma nepoțelului. Mai mult, te gândești de ce tocmai fiica ta a trebuit să aducă pe lume un bebeluș în aceste vremuri tulburi și să fie expusă la atât de multe riscuri. Și de aici, un întreg film se derulează în mintea ta cu toate scenariile posibile.
Ideea zilei aplicată acestui noian de gânduri ar putea fi:
Acest gând despre … faptul că devin bunic… nu înseamnă nimic.
El este la fel ca lucrurile pe care le văd în această cameră, pe această stradă, etc.
Are semnificația pe care vreau să i-o dau eu.
Acest gând despre …COVID-19 … nu înseamnă nimic.
El este la fel ca lucrurile pe care le văd în această cameră, pe această stradă, etc.
Are semnificația pe care vreau să i-o dau eu.
Acest gând despre …riscurile pe care și le asumă fiica mea…nu înseamnă nimic.
El este la fel ca lucrurile pe care le văd în această cameră, pe această stradă, etc.
Are semnificația pe care vreau să i-o dau eu.
Aici se termină lecția de astăzi. Nu uita că exercițiul nu trebuie să dureze mai mult de un minut dacă ai mintea neantrenată. Modul general în care se exersează este descris la subsolul paginii.
Povestea de mai jos o poți citi dacă-ți place. Dacă simți că e prea mult, oprește-te!
Conexiune
Povestea lui Osho nu este despre gânduri, ci despre mintea purtătoare de gânduri.
Se spune că împăratul Chinei i-ar fi spus lui Bodhidharma că are mintea cuprinsă de gânduri și de neliniște și că este într-o permanentă frământare interioară. I-a cerut fie să-i dea puțină pace, fie să-i dea cheia care să deschidă ușa către liniștea interioară.
Bodhidharma i-a spus să vină singur, dimineața la ora patru, când nu mai e nimeni în coliba lui și să nu cumva să uite să aducă mintea cea neliniștită cu el. Să nu cumva să lase mintea acasă.
Împăratul s-a gândit că cineva care-i spune că trebuie să aducă mintea cu el, să nu o uite acasă, pentru că nu mai are pe cine liniști, trebuie să fie nebun. Așa că a plecat cu mintea mai tulbure decât a venit. Crezuse că omul acela este un înțelept și-i va da o cheie, o soluție, ceva practic. Când colo omul acela părea nebun. Să meargă așa devreme, singur, pe întuneric…Nu prea avea de gând să se ducă, dar ochii lui Bodhidharma îl hipnotizaseră, felul în care îl privise…Era atras ca un magnet. Așa că la patru dimineața era gata. Și se duse.
Bodhidharma stătea în fața colibei cu un toiag în mână. Văzându-l pe împărat spuse: „Bine, deci ai venit. Unde e mintea ta cea plină de gânduri? Ai adus-o cu tine? Sunt pregătit s-o liniștesc. Unde ? Unde este? Arată-mi-o ca să o pot liniști și să poți pleca înapoi.”
Atunci împăratul spuse:” Dar nu este ceva obiectiv. Nu ți-o pot arăta. Nu este ceva ce pot să țin în mână. Este înlăuntrul meu.”
Bodhidharma adăugă: „ Bine, atunci închide ochii și încearcă să afli unde e. Când ai găsit-o, deschide ochii, spune-mi, iar eu o voi face să se liniștească.
Alături de nebun, împăratul închise ochii. Era speriat. Dacă-l lovea cu toiagul? În cele din urmă a început să caute în toate cotloanele ființei lui. Unde o fi mintea? Și pe măsură ce căuta, neliniștea dispărea. Cu cât se străduia mai tare, mintea, la fel ca o umbră dispărea. După două ore nu mai era conștient de ce se petrecea în jur. Fața lui era senină și liniștită. La răsăritul soarelui Bodhidharma i-a spus să deschidă ochii: „ Ajunge. Două ore sunt mai mult decât suficiente. Acum poți să-mi spui unde este?”
Împăratul deschise ochii și se înclină în fața lui Bodhidharma. „ Ai reușit să-mi liniștești mintea.”
Mai târziu, în autobiografie, împăratul Chinei ar fi scris: „ Acest om face minuni. Fără să facă ceva anume mi-a liniștit mintea. Și nici eu nu am făcut nimic. N-am făcut decât să pătrund înăuntrul meu și să o caut. Dar nu era acolo. „
Spre deosebire de Cursul nostru de miracole, Bodhidharma a atacat problema frontal. Dar poate că și împăratul era pregătit. Noi o luăm mai încet. Căutăm întâi gândurile care se proiectează pe ecranul minții. Abia apoi, la finele anului, vom putea să facem și noi ce-a făcut împăratul.
Dacă ai citit mai întâi teoria, ai învățat că mintea înseamnă ego (aici) Osho spune că dacă îl vom căuta înlăuntru nu-l vom găsi pentru că nu este real. Este un substitut de o oarecare utilitate în lumea aceasta, dar nu este centrul real și pentru că nu ne-am găsit centrul avem nevoie de un substitut prin care să funcționăm. Încet, încet, fiecare exercițiu din acest Curs ne aduce mai aproape de centrul real, dar este un drum de parcurs până acolo.
Cum se exersează
Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul Curs și ai rămas sub îndrumarea profesorului lăuntric, este următoarea:
Dimineața și seara aloci exercițiilor o perioadă de timp conform indicațiilor din Curs. La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este practic o perioadă de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă în care să te simți bine și să fii complet relaxat. Deși în Curs nu sunt date indicații specifice privind poziția în afară de faptul că este indicat să stai “în capul oaselor”, probabil că pentru majoritatea oamenilor este foarte bună poziția așezat pe un scaun cu spatele drept și palmele pe genunchi. O relaxare completă se poate obține și întins pe spate, dar numai dacă ești foarte odihnit și nu există riscul să adormi, mai ales seara sau în cursul zilei.
Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.