Văd numai trecutul.

(Curs de miracole. – Lecția 7)

Explicații

Ideea aceasta aruncă o rază de lumină asupra lecțiilor trecute. De ce?

  • Pentru că toată percepția pe care o avem despre ceea ce vedem în jur este clădită pe ceva ce vine din trecut( masa, scaunul, pasărea în zbor, oamenii de pe stradă sau tot ceea ce am văzut în prima zi). Chiar și pe noi înșine ne percem prin intermediul trecutului. De aceea, pentru că ne raportăm la trecut în tot ceea ce vedem, tot ceea ce vedem prin ochii trecutului nu înseamnă nimic.( Lecția 1)
  • Pentru că semnificația pe care o dăm acelor lucruri vine tot din trecut: din copilărie, din ceea ce am învățat la școală, din ceea ce am citit sau auzit, din ceea ce ne-a furnizat societatea sau din experiențele trecute.(Lecția2)
  • Pentru că ceea ce vedem și percem în prezent fiecare dintre noi ( în mod diferit) vedem și percem prin ochii trecutului.  De aceea gândurile nu înseamnă nimic. De aceea nu înțelegem nimic din ceea ce vedem. (Lecțiile 3,4)
  • Pentru că atunci când ne supărăm sau suferim ne raportăm la trecut. Cauza percepută a supărării este undeva în trecut. Supărarea se manifestă acum, dar are o cauză plasată într-un trecut care nu mai există decât în mintea noastră.  De aceea ne supărăm pe ceva ce practic nu există. ( Lecțiile 5,6)

Toată societatea noastră trăiește pe fundația trecutului, se raportează la trecut, face referire la trecut, învățăm despre ce s-a petrecut în trecut, sau despre ce credem noi că s-a petrecut în trecut, fără să avem nici măcar convingerea că este adevărat. Nu înseamnă că este rău, nici că este bine. Zilele trecute, în prima lecție de cercetare a gândurilor, am învățat să nu selectăm gândurile “bune” sau pe cele “rele”. A fost prima cărămidă la construcția nejudecății pe care o vom ridica mai departe. În același fel, exercițiul de astăzi nu ne învață să negăm trecutul, ci doar să înțelegem că absolut tot ceea ce face parte din viața noastră în acest moment poartă amprenta trecutului, iar acesta nu mai există. E dus. Înregistrările lui există doar în mintea noastră, ca indivizi și grup. Și mai există probabil în memoria cosmică.

Chiar dacă vechile idei despre timp sunt foarte greu de schimbat, avem nevoie de noi idei despre timp. În trecut sunt rădăcinile a tot ceea ce credem și a tot ceea ce trăim în acest moment.

” Uită-te, de exemplu la o ceașcă. Vezi o ceașcă sau îți treci doar în revistă experiențele trecute în care ai luat o ceașcă în mână, ți-a fost sete, ai băut dintr-o ceașcă, i-ai simțit marginea lipită de buze, ai luat micul dejun și așa mai departe? Nu îți sunt bazate pe experiențele trecute până și reacțiile estetice la adresa ceștii? Cum ai știi altfel dacă acest tip de ceașcă se sparge su nu dacă o scapi? Ce altceva mai știi despre această ceașcă în afara celor învățate în trecut? Fără cele învățate în trecut, nu ai avea habar ce e această ceașcă. Și atunci o vezi cu adevărat?

În membrana rigidă a minții ancorată în trecut se lovesc, se mișcă o vreme și se adună toate gândurile și tot ceea ce am învățat cu privire la noi și la ceea ce există în viața noastră. 

***

Intervalele practice de astăzi seamănă cu cele din zilele 1 și 2. Numai ideea este diferită.

Te uiți în jurul tău și aplici ideea zilei după formula de mai jos la orice îți sare în ochi, fără discriminare. Sunt recomandate 3-4 intervale practice de câte un minut după schema deja învățată. Dacă ai poposit aici din întâmplare, găsești detaliile la subsolul paginii.

  • Văd numai trecutul în acest…creion…
  • Văd numai trecutul în acel…bătrân…
  • Văd numai trecutul în acea…școală…
  • Văd numai trecutul în acel…trup..
  • Văd numai trecutul în această…mașină…

Cum se exersează

      Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul Curs și ai rămas sub îndrumarea profesorului lăuntric, este următoarea:

      Dimineața, seara sau în cursul zilei aloci exercițiilor o perioadă de timp conform indicațiilor din Curs. La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este practic o perioadă de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă în care să te simți bine și să fii complet relaxat. Deși în Curs nu sunt date indicații specifice privind poziția în afară de faptul că este indicat să stai “în capul oaselor”, probabil că pentru majoritatea oamenilor este foarte bună poziția așezat pe un scaun cu spatele drept și palmele pe genunchi. O relaxare completă se poate obține și întins pe spate, dar numai dacă ești foarte odihnit și nu există riscul să adormi, mai ales seara sau în cursul zilei.

       Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.