Ai foarte puțină încredere în mine deocamdată, dar va crește dacă recurgi tot mai des la călăuzirea mea, și nu la a eului. Rezultatele te vor convinge tot mai mult că e singurul lucru sănătos pentru care poți opta.¹

    Am spus mai înainte că eu răspund de Ispășire. O fac numai pentru că mi-am împlinit rolul în ea ca om și îl pot împlini acum prin alții.

   Voi merge cu tine la Cel Sfânt și, prin percepția mea, El va întinde o punte să acopere mica distanță. Recunoștința față de fratele tău e singurul dar pe care îl vreau. Îl voi duce la Dumnezeu pentru tine, știind că a-ți cunoaște fratele e a-L cunoaște pe Dumnezeu.

  Mântuirea e o inițiativă întreprinsă în cooperare. Nu poate fi întreprinsă cu succes de cei ce se desprind de Fiime, căci se desprind de mine.¹

     El știe că ce e adevărat e tot ce a creat Dumnezeu. Se află într-o comunicare deplină și directă cu fiecare aspect al creației, fiind într-o comunicare deplină și directă cu Creatorul lui. Această comunicare e voia lui Dumnezeu. Creația și comunicarea sunt sinonime. Dumnezeu a creat fiecare minte comunicându-i fiecăruia Mintea Lui, făcând astfel din fiecare, un canal de recepție a Minții și Voii Lui. Deoarece numai ființele de ordin similar pot să comunice cu adevărat, creațiile lui comunică firesc cu El și ca El….Dumnezeu te-a creat prin ea și cu ea. Iată de ce mintea nu își poate pierde total capacitatea de comunicare, chiar dacă poate refuza să o utilizeze în folosul ființei….Asta e realitatea ta. Nu o profana și nu te retrage din fața ei. E adevărata ta casă, adevăratul tău templu și adevăratul tău Sine….

    Biblia afirmă în repetate rânduri că trebuie să Îl lauzi pe Dumnezeu. Nu înseamnă că trebuie să Îi spui cât de minunat este. El nu are eu cu care să accepte astfel de laude, nici percepție cu care să le judece. Dar, dacă nu îți preiei locul în creație, Bucuria lui nu este deplină pentru că nici a ta nu este.
      Dumnezeu ți-a păstrat Împărăția, dar nu Își poate împărtăși bucuria cu tine până nu o cunoști cu mintea întreagă. Revelația nu e de ajuns, pentru că nu e decât o comunicare dinspre Dumnezeu ….Ea poate fi retransmisă de mintea respectivă altor minți, prin atitudinile aduse de cunoașterea venită din revelație. …Cei cu adevărat utili sunt făcătorii de miracole ai lui Dumnezeu, pe care îi îndrum până ne vom uni cu toții în bucuria Împărăției. Te voi îndruma oriunde poți fi într-adevăr util și la oricine îmi poate urma călăuzirea prin tine.¹

    Aveam patru ani și mă cuibăream în pat ca să dorm, când în întunericul ce stăpânea dormitorul am simțit o prezență necunoscută, pe care apoi am și văzut-o sub forma unei licăriri slabe. Mânată de un simț al curiozității, …am fost mai degrabă interesată decât înspăimântată de respectiva entitate. Călăuzirea și învățarea au început atunci.

       La vârsta de cinci ani și instruită de ghidul meu fără trup, studiam deja științe avansate și învățături desprinse din înțelepciunea antică. De asemenea, experimentam ceea ce s-ar numi acum “conștiință non-locală” – conștientizarea akashică, dincolo de limitele de spațiu și de timp. Pentru mine, erau chestiuni normale, nu paranormale; naturale, nu supranaturale.

     Îmi amintesc o după-amiază când aveam aproximativ opt ani. Mama îi invitase pe vecinii noștri să vină să mă asculte vorbind despre fizica cuantică. Am fost în elementul meu explicând interconexiunile dintre toate lucrurile, în interiorul și dincolo de marginile universului nostru. Mama a oferit publicului meu ceai și biscuiți. Și, deși nu sunt sigură că cineva înțelegea vreo boabă din ce spuneam, cred că au apreciat gustarea!

   Trăirile mele privind “pășitul între lumi” , ca și studiile de înțelepciune antică, m-au făcut să apreciez foarte repede experiența akashică. Canavaua conștiinței, mintea cosmică, din care mi-am dat seama că fac parte, mi se dezvăluia pas cu pas, aproape ca o cale inițiatică….

      Pe măsură ce creșteam, îmi era tot mai clar că domeniul cosmic al câmpului akashic generează lumea fizică, și nu invers.²

      Poate că sinele nostru spiritual ne arată cum să trecem dincolo de limitele percepției noastre și cum să ne jucăm cu realitatea.

    Viziunea emergentă a câmpului akashic și integralitatea lumii ne obligă să recunoaștem că suntem atât creații ale cosmosului, cât și co-creatori ai realității noastre. În experiențele mele akashice, această co-creativitate, cuprinde mai multe niveluri de conștientizare, de la impulsuri adesea reprimate, răspunsuri din subconștient și percepții “normale” din starea de veghe specifică individului uman, trecând prin conștiința transpersonală, colectivă și arhetipală, și până la reuniunea finală cu mintea cosmică infinită.

    La ambele niveluri, personal și colectiv, conștiința noastră se extinde rapid, dincolo de limitările din trecut. Schimbarea de conștiință ne oferă perspective mai profunde și mai puternice asupra naturii noastre și asupra întregii lumi. Pe măsură ce ne deschidem spre experiența akashică și spre o mai mare conștientizare, care ne este moștenire înnăscută și destin, cred că putem să ne transcendem egoul – nu pentru a devei un ego mai mic, ci pentru a ne elibera de acesta cu totul. Iar când facem acest lucru, intrăm tot mai mult în armonie cu fluxul cosmosului și devenim în mod progresiv, co-creatori to mai conștienți.

      Cu cât ne acordăm mai mult, cu atât mai numeroase vor fi opțiunile care ne dau putere și care sunt inerent altruiste. Conștienți de tot ceea ce suntem – atât lumini, cât și umbre – transcendem juecata percepției bazate pe polaritate, și începem să personificăm conștientizarea unității necondiționat iubitoare, care în cele din urmă este întreaga lume a câmpului akashic și a minții cosmice.

     Acesta este un nou mod de a fi. În urmă cu două mii de ani Isus a spus: ” Așa cum fac eu aceste lucruri, așa le veți face și voi, ba încă veți face altele și mai mari decât acestea.” Și – așa cum susțin înțelepții popoarelor indigene care încă se mai află pe fața Pământului – noi suntem cei pe care îi așteptam. Schimbarea în conștiință este următorul nostru salt evolutiv. Aceasta face să ne reamintim cine suntem cu adevărat, iar în cele din urmă să ne ipostaziem pe deplin natura spirituală și conectivitatea non-locală înnăscută, integrându-le în experiențele noasre umane.

 

“Prin ceea ce avem în comun cu omenirea, suntem cu toții ființe obișnuite.

Prin ceea ce avem în comun cu divinitatea, suntem cu toții ființe extraordinare.”

(Toth)

 

    Cuvintele simple, dar profunde, venite în acea dimineață de ghidul meu fără trup, au indus în mine o schimbare majoră. Am devenit brusc conștientă de ceea ce pierdusem, nefiind pe deplin prezentă în fiecare aspect al vieții. În loc să vin cu o atitudine de bucurie, creativitate și sacralitate în raport cu acele componente ale vieții mele, pe care le consideram obișnuite, le-am judecat ca fiind mai puțin importante. În acel moment, am considerat că voi putea cuprinde echilibrul și integritatea pe care le căutam numai dacă voi percepe extraordinarul în obișnuit și obișnuitul în extraordinar, ceva în genul simbolului chinezesc yin și yang.²

The post Iluziile eului-4 appeared first on Milena Popescu.

” Aptitudinile pe care le ai acum sunt doar umbre ale adevăratei tale capacități”¹

     Lecția de astăzi este structurată, mai mult decât de obicei, pe idei. Aceste idei sunt  o continuare a lecției trecute referitoare la cunoaștere. Incapacitatea de a ne folosi abilitățile înnăscute pe de o parte, și felul nostru de a percepe “într-un mod neiubitor” pe de altă parte, ne fac deocamdată incapabili de cunoaștere.

      Niveluri și separare:

     Ideea de separare, falsă,  pe care se bazează lumea în care trăim, a condus la nașterea conceptelor de nivel, grad, interval, sau orice alt termen care separă componentele vii sau nevii în bun-rău, evoluat-neevoluat, frumos-urât… acestea generând  conflict, concurență, concurs și în cele din urmă ură.

       ” Spiritul nu are niveluri, iar toate conflictele se nasc din conceptul de niveluri.Numai Nivelurile Treimii sunt capabile de unitate.”1

       Eul, mintea, conștiința:

    Eul, reprezintă “aspectul întrebător al sinelui după separare” . El este de asemenea,“o încercare a minții greșite de a te percepe cum vrei să fii, și nu cum ești” . El este strâns legat de cele două aspecte ale sale: mintea și conștiința.

       Conștiința, determină nivelul de percepție și “a fost prima sciziune introdusă în minte după separare făcând din minte un perceptor și nu un creator”. Mintea asociată eului este o minte confuză, separată de mintea universală, divină,  care înseamnă cunoaștere. ” Iată de ce va trebui să alegi până la urmă să vindeci separarea.”  Până la obținerea cunoașterii însă, trebuie să ne amintim că avem nevoie de o minte corectă și o percepție corectă.

       ” Mintea revine la funcția ei proprie numai când voiește să cunoască.Se pune astfel în slujba spiritului, unde percepția e schimbată.”1

        Trupul:

    Trupul este un instrument de percepție și totodată de învățare, pentru minte. Este translatorul, interfața cu lumea fizică. Din păcate, prin separare, identificarea cu trupul a devenit totală într-o lume a percepțiilor, iar spiritul creator, a devenit aproape inaccesibil minții și total inacccesibil trupului.

       Corecția greșelii:

         ” Eu am fost un om care și-a amintit spiritul și cunoașterea acestuia. Ca om, nu am încercat să contracarez greșeala prin cunoaștere, ci să corectez greșeala de jos în sus. Am demonstrat atât neputința trupului, cât și putința minții.Unindu-mi voia cu a Creatorului meu, mi-am amintit firesc spiritul și adevăratul lui scop. Deși nu pot uni în locul tău voia ta cu a lui Dumnezeu, îți pot șterge din minte toate percepțiile greșite dacă vrei să o pui sub îndrumarea mea…O percepție sănătoasă induce o alegere sănătoasă. ” Mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși”  ar trebui să fie ” Toți sunt chemați, dar puțini aleg să asculte”. De aceea ei nu aleg corect. “Cei aleși” sunt doar cei ce aleg corect mai devreme.”1

             -∞-

            Despre  mintea universală, Dumnezeiască, omniprezentă și la care putem avea acces pe măsură ce conștiința noastră evoluează purtându-ne spre cunoaștere, vorbesc cărțile vechi, sacre, vorbește fizica cuantică , vorbesc din ce în ce mai mult cercetători din domenii ale psihologiei și psihiatriei moderne cum sunt Stanislav Grof ( psihiatrie, psihoterapie, medicină), Gregg Braden( geolog, specialist în tehnologie digitală) , Ervin Laszlo ( filozofia sistemelor) , Peter Russel ( fizică și psihologie experimentală), etc.

           În cartea sa Experiența Akashică- Știința și câmpul memoriei cosmice, Ervin Laszlo ne explică ce înseamnă o experiență akashică, ne împărtășește din experiențele akashice ale unor persoane și nu în ultimul rând se referă la pașii importanți pe care îi face știința în demonstarea acestor realități subtile:

“Experiența akashică survine în multe forme, dimensiuni și caracteristici, este trăită de indivizi de tot felul, toate ipostazele acesteia transmițând informații privind lumea reală – cea de dincolo de creier și de corp. Experiența akashică acoperă un spectru larg, de la vizualizări artistice și viziuni creative, la vindecări la distanță, experiențe din apropierea morții, comunicări de la persoane decedate și amintiri personale din vieți trecute.

Indiferent de conținutul acesteia, experiența akashă transmite ideea că subiectul care o trăiește nu este separat de obiectele experienței sale, în sensul că ” eu, subiectul care are această trăire, sunt legat în moduri subtile, dar reale, de celelalte persoane și de natură”. În experiențele mai profunde de acest fel este prezent sentimentul că “eu și cosmosul suntem una”.

Actualmente știința traversează o schimbare de paradigmă fundamentală. Conceptul privind universul a științei clasice s-a dovedit eronată. “Elementul” primar al universului este energia, nu materia, iar spațiul nu este nici gol, nici pasiv – e plin de energii  virtuale și de informații. Universul este un sistem integral de evoluție, uluitor de coerent și interconectat.

Oamenii de știință din prima linie descoperă o dimensiune mai profundă a universului, o dimensiune căreia îi dau nume diferite, spunându-i spațiu-timp fizic, hiperspațiu, câmp holografic, ordine implicită sau non-eter…Acesta e câmpul unificat pe care Einstein l-a căutat până aproape de sfârșitul vieții sale. 

În ceea ce privește rolul său cosmic și realitatea pe care o cuprinde, câmpul unificat reprezintă o redescoperire a conceptului antic de Akasha. În India antică, cuvântul sanscrit Akasha înseamnă “cer cosmic”, asemănător conceptului nostru de spațiu. Dar Akasha se referă nu numai la spațiu, în sens modern; de asemenea și mai presus de toate se referă la sferele superioare ale viații și existenței. Înțelepții hinduși cred că toate lucrurile provin  – și descind apoi – din sursa cosmică, pe care a numit-o Akasha…despre Akasha s-a spus că păstrează caracteristicile tuturor celor cinci elemente ( aer, foc, apă, pământ, Akasha fiind primul element- cel fundamental). Și s-a mai spus că păstrează urma a tot ce s-a întâmplat vreodată în spațiu și timp. Akasha este memoria de durată a cosmosului : este ” biblioteca akashică”.²

 Mai jos este un interviu cu Ervin  Laszlo care din păcate nu este tradus decât până la jumătate (minutul 7) – singurul pe care l-am găsit cu traducere în limba română.

1: ***Curs de miracole-Text, Cap. 3-Percepția inocentă, pp.38-40

2.Ervin Laszlo, Experiența Akashică- Știința și câmpul memoriei cosmice, Elena Francisc Publishing, 2012, pp.10-13.

The post Curs de miracole: Greșeala și eul – niveluri,trup, minte, conștiință, Akasha appeared first on Milena Popescu.