Curs de miracole-Explicații Terminologice

Preocuparea acestui curs nu este speculația filozofică, nici terminologia precisă. Preocuparea lui e numai Ispășirea, sau corecția percepției. Iertarea e mijlocul prin care se realizează Ispășirea. Structura “conștiinței individuale” e absolut irelevantă, fiind un concept ce reprezintă “greșeala originală” sau “păcatul originar”. Studierea greșelii în sine nu duce la corecție, dacă vrei să reușești cu adevărat să treci greșeala cu vederea. Cursul urmărește tocmai acest proces de trecere cu vederea.

Toți termenii sunt potențial controversați iar cei ce caută controversă o vor găsi. Însă și cei ce caută clarificare o vor găsi. Dar trebuie să treacă controversa cu vederea, recunoscând că e un mecanism de apărare împotriva adevărului.

Considerațiile teologice ca atare sunt neapărat controversate , deoarece depind de credință și pot , de aceea să fie acceptate sau respinse. O teologie universală e imposibilă , dar o trăire universală nu e numai posibilă ci și necesară. Tocmai spre această trăire este îndreptat cursul.

Cursul acesta rămâne în cadrul eului unde este nevoie de el.De aceea se folosește de cuvinte care sunt simbolice și nu pot exprima ce se află dincolo de simboluri. Doar eul pune întrebări pentru că numai eul pune la îndoială.

Eul va cere multe răspunsuri pe care cursul acesta nu le dă. Dar nu există un răspuns ci numai o trăire. Caută numai asta și nu lăsa teologia să te rețină.(1)

Termenul minte este folosit pentru a reprezenta agentul activator al spiritului, care îi furnizează energia creatoare. Spiritul este Gândul lui Dumnezeu, creat de El după propria Lui asemănare.

În lumea aceasta , deoarece mintea e scindată, Fiii lui Dumnezeu par să fie separați, iar mințile lor nu par să fie unite. În această stare iluzorie , conceptul de “minte individuală” pare să aibă înțeles. De aceea e descrisă în curs de parcă ar avea două părți: spiritul și eul.

Spiritul este partea care mai este în contact cu Dumnezeu prin Spiritul Sfânt.

Mintea poate fi corectă sau greșită, în funcție de vocea pe care o ascultă.

Mintea corectă ascultă ce spune Spiritul Sfânt, iartă lumea și prin viziunea lui Cristos, vede lumea reală în locul acesteia. Aceasta e viziunea finală, ultima percepție, condiția în care Dumnezeu Însuși face pasul final. Aici sfârșesc laolaltă timpul și iluziile.

Mintea greșită ascultă ce spune eul și face iluzii; percepând păcatul, justificând mânia și văzând vinovăția, boala și moartea ca lucruri reale. Atât lumea aceasta , cât și lumea reală sunt iluzii, pentru că mintea corectă trece pur și simplu cu vederea sau iartă, ceea ce nu s-a petrecut nicicând.

În lumea aceasta, singura libertate rămasă e libertatea de a opta , mereu între două opțiuni sau două voci…..Conștiința este mecanismul receptiv, primind mesaje de sus sau de jos, de la Spiritul Sfânt sau de la eu. Conștiința are niveluri…….La cel mai înalt nivel, devine conștientă de lumea reală și poate fi instruită să o facă tot mai mult. Dar însăși faptul că are niveluri și poate fi instruită demonstrează că nu poate atinge cunoașterea.(1)

Ce este eul?

Un gând că ești separat de Creatorul tău și o dorință să fi ceva ce El nu a creat.Toată ura crudă, nevoia de răzbunare și țipetele de durere, frica de moarte și impulsul de-a ucide, iluzia lipsei de semeni și sinele care a părut singur în tot universul. Într-o lume a formei eul nu poate fi negat , pentru că numai el poate fi real.

Ce este un miracol?

“Miracolul iartă, eul osândește.”           

      Miracolul este vindecare bazată pe iertare, corecție și iubire, iar cel care vindecă este vindecător sau, așa cum este numit în Curs,  “Făcător de miracole”. Vindecător poate fi oricine are mintea deschisă către vindecarea lui și a altora. Miracolul este tot ceea ce faci din iubire, cu inima deschisă și care influențează în mod constructiv mintea și viața semenilor tăi chiar dacă tu nu ești conștient de acest fapt.

Privește lumea plină de bunătate care o vezi întinzându-se înaintea ta în timp ce pășești cu blândețe. Privește toate ajutoarele înșirate de-a lungul drumului pe care îl străbați, fericit în certitudinea Cerului și chezășia păcii. Și uită-te o clipă la ce ai lăsat în urmă în sfârșit și ai depășit în fine.(1)

Conform informațiilor din acest Curs și a teoriei creaționiste în general,  Creația este o extensie a lui Dumnezeu. El este pretutindeni. Noi facem parte din Creația Lui, deci suntem extensii ale lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este în fiecare dintre noi. În lumina acestei afirmații, este anormal să ne închipuim că ceva creat de El are nevoie de iertare. Ar fi o contradicție.

Cu toate acestea, iertarea,  deși este o iluzie din punctul de vedere prezentat mai sus, este foarte necesară pentru că acoperă distanța dintre percepția noastră și Adevăr. Deoarece ne considerăm încă separați de Creatorul nostru avem nevoie de un mijloc de a reface puntea de legătură cu El, de a ajunge de la percepția bazată pe formă( tot ceea ce putem asimila prin simțuri) la cunoașterea inefabilă bazată doar pe trăire:

Ei nu pot trece direct de la percepție la cunoaștere, căci nu consideră că este voia lor să facă așa ceva. Asta îl face pe Dumnezeu să pară un dușman în loc de ce este cu adevărat. Și tocmai această percepție dementă îi face să nu fie dispuși să se ridice pur și simplu și să se întoarcă în pace la El.  Așa că au nevoie de o iluzie de ajutor pentru că sunt neajutorați; de un gând de pace pentru că sunt în conflict.( 1)

Iertarea este acest gând de pace.
În drumul dintre noi și Dumnezeu se află fața lui Cristos. Întrucât cunoașterea înseamnă trăire, revelație și Dumnezeu Însuși, avem nevoie să “vedem” cumva fața lui Cristos. Pe aceasta suntem în stare s-o percem.  Fața lui Cristos e marele simbol al iertării, iubirii și al lumii reale. Lumea în care trăim este o iluzie pentru că are la bază credința în separare.

Înainte de-a putea reveni amintirea lui Dumnezeu, trebuie văzută “fața lui Cristos”. Oricine o privește nu mai vede lumea. Căci e atât de aprope de Cer pe cât e de posibil de partea aceasta a porții. De la poartă nu mai e decât un pas până înăuntru. E pasul final și pe acesta îl lăsăm în seama lui Dumnezeu”1

Lumea pe care o vezi e o iluzie a unei lumi. Nu există nimic în lumea pe care o vezi care să dăinuie de-a pururi. Unele lucruri vor dura în timp puțin mai mult decât altele. Dar va veni și vremea când toate lucrurile vizibile vor avea un sfârșit.
Ochii trupului nu sunt, de aceea , mijlocul prin care se poate vedea lumea reală , căci iluziile pe care le văd ei trebuie să ducă la alte iluzii ale realității.Și asta și fac. Căci tot ce văd ei nu numai că nu va dura, dar dă și loc la gânduri de păcat și vinovăție. În timp ce tot ce a creat Dumnezeu  e veșnic fără păcat și este de aceea, veșnic fără vinovăție.

Cunoașterea nu e remediul pentru percepția falsă deoarece, fiind un alt nivel, ele nu se pot întâlni niciodată. Singura corecție pentru percepția falsă este percepția adevărată. Ea nu va dăinui. Dar cât durează rostul ei este să vindece. Căci percepția adevărată e un remediu cu multe nume. Iertare, mântuire, ispășire, percepție adevărată, toate una sunt.
O lume iertată nu poate să dureze. Ea a slujit drept casă pentru trupuri. Iertarea însă privește dincolo de trupuri. Lumea trupurilor e lumea “păcatului”, căci “păcatul” e posibil numai dacă există un trup.

Păcatul sau sentimentul că ai greșit duce la vinovăție. Si atunci cum poți să scapi de iluzia păcatului? Prin iertare. Iertându-te pe tine, cel care a “păcătuit” și se face “vinovat”, sau pe alții găsiți de asemenea vinovați față de tine sau față de lume, în general. De aici ideea de lume iertată. O lume iertată duce la pace interioară, iar pacea se clădește pe ceea ce este numit percepție adevărată. Apoi vine cunoașterea. Trecerea de la falsa percepție la percepția adevărată este un proces mental care necesită conșientizare și exercițiu. Cunoașterea depășește nivelul mental. Cunoașterea înseamnă revelație – ultimul pas, pe care îl face Însuși Dumnezeu.

Numai trupul face lumea să pară reală , căci -separat fiind – nu poate rămâne unde separarea este imposibilă.”

Lumea aceasta este foarte reală în ochii fizici. Tot ceea ce nu se vede cu ochiul fizic pare a nu exista la un anumit nivel de percepție. La acest nivel de percepție tot ceea ce este real trebuie să aibe o formă și o anumită consistență vizibilă și perceptibilă cu cele cinci simțuri. Tot ceea ce este dincolo de asta este catalogat drept iluzie. Ori Cursul de miracole este orientat către extinderea percepției dincolo de lumea fizică și de trup. În definitiv aceasta este percepția adevărată, pentru că cea bazată pe simțuri fizice pur și simplu dispare odată cu dispariția trupului.

În lumile dense, trupurile, obiectele, gândurile sunt separate și nu țin cont de acel ceva viu și inefabil care constituie baza Creației și liantul a tot ce există. În lumea reală, așa cum o numește Cursul de miracole, nimic nu este separat și nimeni nu acționează  în afara cadrului, legilor și voinței divine. Acolo separarea este imposibilă. Această înțelegere și practicare a unității poate fi adusă și în lumea fizică, parte a Creației,  dar “separată” de restul prin propriile noastre percepții limitate.

Nu ai nevoie de ajutor să intri în Cer pentru că nu ai plecat de acolo niciodată. Dar ai nevoie de ajutor din afara ta pentru că ești circumscris de false credințe ale Identității tale, pe care a stabilit-o în realitate numai Dumnezeu.
Numele Isus e numele celui care a fost un om, dar a văzut fața lui Cristos în toți frații lui și și-a adus aminte de Dumnezeu. Așa a ajuns să se identifice cu Cristos, nemaifiind un om , ci una cu Dumnezeu.Isus rămâne un Mântuitor pentru că a văzut falsul fără să îl accepte ca adevărat. Iar Cristos a avut nevoie de formă ca să le apară oamenilor și să îi mântuiască de propriile lor iluzii.
Prin deplina lui identificare cu Cristos – Fiul desăvârșit al lui Dumnezeu, unica Lui creație și fericirea Lui, veșnic ca El și una cu El -, Isus a devenit ce trebuie să fiți cu toții. El a arătat drumul ca să îl urmezi.El a făcut o distincție clară, încă obscură pentru tine, între fals și adevărat. Ți-a oferit o demonstrație finală că e imposibil să îl ucizi pe Fiul lui Dumnezeu.
Este Cristos? O da, împreună cu tine. Mica lui viață pe Pământ nu a fost de ajuns să predea măreața lecție pe care a învățat-o pentru fiecare dintre voi. El va rămâne cu tine să te conducă din iadul pe care l-ai făcut, la Dumnezeu. Iar când îți vei uni forța cu a lui, vederea ta va fi viziunea lui, căci vei împărtăși ochii lui Cristos. Să mergi cu el e la fel de firesc cum e să mergi cu un frate pe care l-ai cunoscut de când te-ai născut, căci el chiar asta și este. S-au făcut niște idoli cumpliți din cel care nu vrea să îi fie lumii decât frate. Iartă-i iluziile tale și vezi ce frate drag vrea să îți fie. Căci îți va liniști mintea și o va duce cu tine, la Dumnezeul tău.
Oare e singurul Ajutor al lui Dumnezeu? Sigur că nu. Căci Cristos ia multe forme, cu nume diferite, până li se poate recunoaște identitatea.E posibil să îi citești cuvintele și să beneficiezi de pe urma lor fără să îl accepți în viața ta. Dar el te va ajuta puțin mai mult dacă îți împărtășești cu el durerile și bucuriile, și renunți la amândouă pentru a găsi pacea lui Dumnezeu. Mai presus de toate însă, ar vrea să înveți lecția , care e aceasta:

Nu există moarte pentu că Fiul lui Dumnezeu este ca Tatăl lui. Nu poți face nimic care să schimbe Iubirea Veșnică. Uită-ți visele de păcat și vinovăție, și vino în schimb cu mine să împărtășim învierea Fiului lui Dumnezeu. Și adu-i cu tine pe toți cei pe care ți i-a trimis El să le porți de grijă după cum îți port de grijă eu. 

Isus este manifestarea Spiritului Sfânt, pe Care L-a făcut să se pogoare pe pământ după înălțarea Lui la Cer, sau după identificarea lui completă cu Cristos.
Spiritul Sfânt e descris în tot cursul cel ce ne dă răspunsul la separare și ne aduce planul Ispășirii , stabilindu-ne rolul individual în cadrul planului și arătându-ne exact care este. El l-a numit pe Isus conducător în îndeplinirea planului Său, pentru că a fost primul care și-a încheiat perfect propriul rol. Iată de ce i s-a dat toată puterea în Cer și pe pământ iar el o va împărtăși cu tine când ți-l vei încheia și tu pe al tău. Principiul ispășirii i-a fost dat Spiritului Sfânt cu mult înainte de a-l fi pus Isus în mișcare.
            Spiritul Sfânt e descris ca singura Legătură care a mai rămas să asigure comunicarea dintre Dumnezeu și Fiii Lui separați. Pentru a îndeplini această funcție specială, Spiritul Sfânt și-a asumat o funcție dublă. El cunoaște pentru că face parte din Dumnezeu ; El percepe pentru că a fost trimis să mântuiască omenirea.
             Spiritul Sfânt stă în partea minții tale care face parte din Mintea Cristică. El reprezintă Sinele tău și Creatorul tău, care sunt una. El vorbește pentru Dumnezeu și totodată, pentru tine, unit fiind cu amândoi.Pare să fie o Voce, căci în această formă îți rostește Cuvântul lui Dumnezeu. Pare să fie o Călăuză printr-o țară îndepărtată, căci ai nevoie de această formă de ajutor. Pare să fie orice îți satisface nevoile pe care crezi că le ai. Dar nu e indus în eroare când îți percepi sinele prins în capcana unor nevoi pe care nu le ai.        
Tu ești manifestarea Lui în lumea aceasta.Și vei fi cu el când timpul va lua sfârșit și nu va mai rămâne nici urmă de vise de dușmănie în care să dansezi pe melodia subțire a morții. Și apoi Vocea dispare, urmând să nu mai ia formă, ci să revină la veșnica neformitate a lui Dumnezeu.

              În ” Integrarea sufletului”, Sal Rachele sub îndrumarea ghizilor săi spirituali încearcă explicarea într-un mod accesibil puterii de înțelegere a oamenilor povestea cauzei originare și căderea în întuneric (separarea).

Cititorul este încurajat să investigheze tot ce scrie în carte, să facă propria cercetare și să coreleze informațiile cu alte materiale.

Pentru a facilita oarecum înțelegerea poziției ” feței lui Cristos” în drumul nostru către Dumnezeu ar putea fi utilă o schematizare generală a divizării sufletului, sau a ” căderii” noastre din Înalt, de la Dumnezeu,  în lumea materială:

Dumnezeu

Sine Dumnezeiesc Universal de nivelul 12

Sine Dumnezeiesc Individual de nivelul 11

Sine Cristic

( Sinele Mai Înalt al celui cunoscut sub numele de Isus din Nazaret

 “Marele Soare Central“)

Ființă de nivelul 9 ( monadă)

Ființă de nivelul 8( suprasuflet)

Ființe de nivelul 7( “produsul finit” – suflet de densitatea 7)

Ca ființe de nivelul 7, ați privit în afară și ați văzut un tărâm vast, necartografiat, pe care îl numim: 

lumile mai dense 

nivelul 6( planul cauzal)

nivelul 5 ( planul eteric)

nivelul 4 ( planul astral)

nivelul 3 ( planul mental)

                                         nivelul 2( corpul emoțional incluzând instinctele și sexualitatea)

nivelul 1 ( corpul fizic)

Această instituție a fost înființată de doctorul brazilian Waldo Vieira, a cărui bibliotecă personală cuprinde peste 63000 de volume -cea mai mare colecție din lume pe teme legate de conștiință și experiențe în afara corpului.

Cercetările au fost realizate în special în Brazilia, în cele 17 laboratoare, dar au fost fructificate și propriile experiențe în afara corpului pe care le-a avut Waldo Vieira începând cu vârsta de 9 ani pe parcursul a peste 50 de ani. A pus astfel bazele unui curs de Proiectologie ca subdomeniu al Conștientologiei – știință care se ocupă cu studiul conștiinței umane.

Cursul de Proiectologie, tradus numai în limba engleză și disponibil numai în câteva volume, conține peste 1200 de pagini. Proiectologia se ocupă cu studiul conștiinței umane în limitele nivelelor 1-6 dacă ar fi să facem o corelare cu schema de mai sus. 
 Studiul conștiinței între aceste nivele  s-a realizat exclusiv prin proiecții ale conștiinței în afara corpului fizic. În acest fel au fost cartografiate aceste lumi mai dense.

Cursul de miracole ne propune un drum la finele căruia se deschide o punte peste aceste lumi mai dense, dar fiecare merge pe acest drum cât de mult poate și cât de mult este dispus s-o facă în această viață.

• Curs de miracole. Fundația pentru pace lăuntrică,Editura Centrum Polonia,2007

Extras din :Manual pentru profesori, pag. 74-77

• Sal Rachele – Integrarea sufletului,  Proxima Mundi, 2013