“Iertarea reprezintă funcția pe care o ai aici.”
Lecția de astăzi este despre iertare, sau mai corect, și lecția de astăzi este despre iertare. Nu este de mirare, ținând cont de faptul că, fiind principalul instrument de vindecare/mântuire, iertarea trebuie exersată nu numai pe toată perioada alocată Cursului, dar și după ce acesta a fost parcurs în totalitate. Vei observa că deși la un moment dat consideri că ai iertat, ai trecut cu vederea, sau ai uitat oameni care într-un moment al vieții tale te-au rănit sau te-au făcut să suferi, apar ulterior situații de viață care scot la lumină evenimente de mult apuse. Mi s-a întâmplat și mie după ce am terminat de parcurs cursul, dar se întâmplă și multor altor persoane. Vreau să împărtășesc un fapt real care își are originea într-o întâmplare de acum vreo două săptămâni:
Exersam cu cineva o tehnică NLP ( programare neuro-lingvistică). Să spunem că acel cineva se numește Robert. Tehnica are ca obiectiv curățarea liniei timpului și la un moment dat cere ca subiectul să-și construiască mental linia timpului, astfel încât să meargă în trecut până la momentul nașterii sau chiar al concepției, să treacă prin prezent și apoi spre viitor.
Pe linia timpului trecut Robert a trebuit să înșire toate evenimentele importante ale vieții sale, indiferent care a fost percepția sa despre ele – pe unele le-a considerat pozitive, pe altele negative. Apoi l-am îndrumat să asocieze o culoare evenimentelor fericite din viața sa și să observe prin comparație ce culoare au evenimentele nefericite. Pentru el, evenimentele fericite erau scăldate în culoarea roz, iar cele nefericite apăreau sub forma unor pete de culoare gri închis. Următorul pas a fost ca Robert să trăiască la intensitate maximă și în cele mai mici amănunte unul dintre evenimentele fericite din viața lui. Toată ființa lui a fost cuprinsă de emoțiile pozitive asociate acelei întâmplări. Cu un furtun imaginar în mână din care curgea cu presiune maximă un jet de lumină roz – culoarea fericirii pentru Robert – s-a îndreptat mai întâi către trecutul său. Ca și cum ai spăla o alee plină cu mâl, după o ploaie puternică, Robert a spălat cu presiune maximă de lumină roz tot trecutul său… dar surpriză! Aleea nu a rămas curată așa cum ar fi de așteptat. Robert povestește dezamăgit cum din mâl se ridică “rânjind” trei oameni care nu se lasă “spălați” sub nicio formă:
” Oamenii aceștia nu-mi dau pace. S-au ridicat din mâl și încă rânjesc la mine. Nu cred că această tehnică poate aduce un beneficiu real. Oamenii aceia m-au făcut să sufăr și încă nu-mi dau pace.”
“Poate mai ai ceva de rezolvat cu oamenii aceia. Poate că încă nu i-ai iertat!” – am replicat eu și l-am sfătuit să rămână deschis pentru că foarte probabil, ceva acolo în adâncul sufletului și minții sale se întâmplă. I-am sugerat să lase tehnica să “lucreze” în continuare.
Robert mi-a explicat că nu depinde de el și că e ferm convins că tehnica nu a avut niciun rezultat. Am terminat exercițiul și pentru că era deja târziu, fiecare a plecat la rostul lui. Eram puțin dezamăgită că tehnica nu a dat rezultate, dar am lăsat totul să meargă de la sine.
După aproape zece zile l-am sunat pe Robert pentru a stabili concret data pentru o nouă sesiune de coaching-NLP și în timp ce discutam, îmi pune o întrebare surpriză:
“Să-mi spui tu cum s-a întâmplat asta…! ” și a început să-mi povestească:
” La câteva zile după ce am aplicat tehnica cu furtunul, într-o seară, găsesc un mesaj pe telefonul mobil. Era de la una dintre cele trei persoane care s-au ridicat din mâl, în timp ce eu îmi spălam trecutul cu lumina fericirii. De fapt, ea vorbea în numele ei și a soțului ei, pentru că doi dintre cei trei oameni care încă “rânjeau” la mine formau un cuplu – niște prieteni alături de care eu și familia mea ne-am petrecut în urmă cu ceva ani multe vacanțe frumoase, dar care brusc s-au supărat din cauze complet neîntemeiate. Ne-au rănit profund și de atunci relația noastră de prietenie s-a încheiat.
Pentru că nu doream să-mi stric seara, am ignorat mesajul. Dimineață oscilam între a-l șterge sau a-l citi, însă curiozitatea a răzbit și am decis să-l citesc. Mare mi-a fost uimirea când am văzut că întregul mesaj nu era nimic altceva decât o manifestare sinceră a părerii de rău pentru tot ce s-a întâmplat atunci și a unei nevoi uriașe de a ierta și de a fi iertați.”
În ce mă privește, m-am bucurat mult, fiind convinsă că deși nu întotdeauna înțelegem cum, câmpul conștiinței lucrează pentru noi. Niciun gând nu rămâne fără ecou, nicio dorință nu rămâne neîmplinită.
Pentru Robert au dispărut două dintre cele trei persoane care îi umbreau trecutul. Pentru mine a fost o încurajare; am înțeles că tot ceea ce am ales să fac prin Curs de miracole, NLP și Vindecare reconectivă are sens, pentru că toți acești pași aparent mărunți duc în final la vindecarea noastră: reconectarea cu sufletul nostru, cu cei din jurul nostru și cu întreg Universul văzut sau nevăzut.
De aceea, nu ține prizonier pe nimeni.
Dezleagă în loc să legi, căci așa ești pus în libertate. Calea de urmat e simplă. De fiecare dată când simți junghiul mâniei, dă-ți seama că ții o sabie deasupra capului tău. Și va cădea sau va fi înlăturată în funcție de hotărârea pe care o iei să fii condamnat sau să fii liber. În felul acesta, fiecare dintre cei ce par să te tenteze să te înfurii reprezintă mântuitorul tău din închisoarea morții. Așa că îi datorezi mulțumiri în loc de durere.
–
Iertarea reprezintă funcția pe care o ai aici.
Iertarea privește cu blândețe toate lucrurile necunoscute în Cer, le vede cum dispar și lasă lumea o tăbliță curată și neînsemnată pe care Cuvântul lui Dumnezeu poate acum să înlocuiască simbolurile fără sens care s-au scris acolo înainte. Iertarea e mijlocul prin care se înfrânge frica de moarte, pentru că nu mai are acum nicio atracție cumplită și vinovăția a dispărut. Iertarea lasă trupul să fie perceput așa cum este: un simplu mijloc didactic, pe care îl lași deoparte când învățarea se încheie, dar care nu îl schimbă nicidecum pe cel ce învață.
–
Mintea fără trup nu poate face greșeli. Nu se poate gândi că va muri, nici că va fi prada unui atac nemilos. (…) Numai iertarea poate ușura mintea de gândul că trupul este casa ei. Numai iertarea poate reinstitui pacea pe care i-a hărăzit-o Dumnezeu sfântului Său Fiu.
–
Când nu va mai fi mânie, vei percepe negreșit că, pentru viziunea lui Cristos și darul de-a vedea, nu s-a cerut vre-un sacrificiu; numai durerea a fost alungată dintr-o minte bolnavă și torturată.(…)
–
Avem nevoie însă de iertare ca să percem că așa și e. Fără lumina ei binevoitoare, orbecăim în întuneric, folosind rațiunea doar ca să ne justificăm furia și atacul. Înțelegerea noastră este atât de limitată, încât ce considerăm că înțelegem nu e decât confuzie născută din greșeală. Ne-am rătăcit în ceața viselor labile și a gândurilor înfricate, ochii ne stau bine închiși să nu vedem lumina, iar mințile ne sunt ocupate să venereze ceva ce nu există.
–
Oare cine se poate naște din nou în Cristos, dacă nu cel ce i-a iertat pe toți pe care îi vede, la care se gândește sau pe care și-i închipuie? Cui i s-ar putea da drumul cât timp ține întemnițat pe cineva? Un temnicer nu e liber, căci e legat laolaltă cu prizonierul lui. El trebuie să se asigure că nu îi scapă, așa că își petrece timpul păzindu-l. Gratiile care îl îngrădesc pe el, devin lumea în care trăiește temnicerul lui, odată cu el. Și tocmai de libertatea lui depinde calea eliberării pentru amândoi.
***
Fragmente din :
Curs de miracole-Culegere de exerciții pentru studenți: pp. 350,351; CENTRUM Publishers -Polonia, 2007
În intervalele practice de astăzi, poți integra aceste cinci 5 minute de meditație pe tema iertării. Iartă-te pe tine și gândește-te puțin la cei pe care nu i-ai iertat încă.
Cu drag!
OBSERVAȚIE
Cum se exersează:
Conform indicațiilor din Curs, metoda generală de efectuare a exercițiilor – care poate fi păstrată și după ce s-a parcurs întregul curs și ai rămas sub îndrumarea Profesorului lăuntric – este următoarea:
Dimineața și seara aloci meditației o perioadă mai lungă de timp (o oră sau cât poți și cât te face fericit). La începutul intervalului, de regulă dimineața, se citește lecția și se repetă cu ochii închiși ideea zilei sau acele idei din lecție care au avut ecou în inima ta. Apoi, tot cu ochii închiși, te abandonezi lui Dumnezeu în perfectă liniște și total relaxat. Este perioada de meditație pe parcursul căreia gândurile de tot felul îți vor da târcoale. Pentru a le îndepărta e suficient ca, atunci când apar, să repeți ideea zilei și să te adâncești din nou în meditație – fără gânduri, fără dorințe, fără așteptări: doar tu cu Sinele tău, în perfectă liniște. Vei sta așa atâta timp cât te vei simți bine. Este recomandat să-ți alegi o poziție comodă, dar nu culcat. Cel mai bine este în capul oaselor. Nu sunt date indicații specifice privind poziția, respirația sau alte tehnici de meditație. Important este să te simți bine și să fii complet relaxat.
Este recomandat ca intervalul de dimineață să se efectueze imediat după trezire, sau cât de repede se poate, iar cel de seară imediat înainte de culcare.