CURS DE MIRACOLE- Exerciții

Curs de Miracole: Exercițiile 70-75.

By 12 August 2014 No Comments

 000

      Urmează astăzi șase exerciții din Culegerea de exerciții pentru studenți, care pot fi practicate cel puțin tot atâtea zile, pentru că nu pot fi făcute mai multe exerciții într-o zi, conform instrucțiunilor acestui curs. Deși în textele de mai jos am selectat cele mai importante fragmente din aceste exerciții, în cazul în care vă doriți variantele integrale sau unele foarte apropiate de acestea, le puteți accesa pe diferite situri și bloguri. Cel mai bine însă, dacă vă intersează cu adevărat subiectul, este să achiziționați cartea, și ea disponibilă la diferite librării online.

      Pentru intervalele practice mai lungi ale exercițiilor care urmează, regula stabilită în curs este următoarea:

      Se stabilesc zilnic două intervale de 10-15 minute, în care vom rămâne singuri, în liniște, pe cât posibil în fiecare zi la aceleași ore. Modul în care se vor  desfășura practic aceste intervale va fi explicat în cadrul fiecărui exercițiu. În cazul în care unele exerciții nu sut suficient înțelese este indicat să se revadă ultimele lecții din teorie ( rezumatele lecțiilor din prima parte a cursului). De  fapt acesta este modul corect și indicat  pentru a parcurge cursul.

70. Mântuirea mea vine din mine.

Mântuirea pare să vină de oriunde altundeva decât din tine. La fel par să stea lucrurile și cu sursa vinovăției. Nu vezi că nici vinovăția, nici mântuirea nu sunt nicăieri altundeva decât în mintea ta. …Înseamnă că nimic din afara ta nu te poate mântui; că nimic din afara ta nu îți poate aduce pace. Dar mai înseamnă și că nimic din afara ta nu poate să te rănească, nici să îți tulbure pacea, nici să te supere cumva. Ideea de astăzi te pune la cârma universului, acolo unde îți este locul ca urmare a ceea ce ești.

Dumnezeu nu ar fi putut să pună remediul bolii unde nu te poate ajuta.

Astăzi exersăm realizarea faptului că Voia Lui Dumnezeu și a noastră sunt de fapt aceeași. Dumnezeu ne vrea vindecați, iar noi chiar nu vrem să fim bolnavi, pentru că boala ne face nefericiți. De aceea, acceptând ideea de astăzi, suntem de fapt în consens cu Dumnezeu. El nu ne vrea bolnavi. Nici noi nu ne vrem. El ne vrea vindecați și noi ne vrem.

Înțelegând lucrurile acestea ești mântuit.

Cum se procedează:

Intervalele lungi:

  • Cu ochii închiși, formulezi și întărești ideea de astăzi prin afirmația zilei, la care mai poți adăuga ceva cum ar fi:

Mântuirea mea vine din mine. Nu poate veni de nicăieri altundeva.

  • Treci în revistă apoi timp de câteva minute locurile exterioare în care ți-ai căutat mântuirea în trecut ( oameni, achiziții, concepte de sine pe care ai încercat să le faci reale, situații, ….) Recunoaște că  mântuirea ta nu poate fi aflată acolo și spune-ți:

 Mântuirea mea nu poate veni din niciunul dintre aceste lucruri.

 Mântuirea mea vine din mine și numai din mine.

  •   Acum vom încerca din nou să ajungem la lumina din tine, locul în care se află mântuirea ta. Nu o poți găsi în norii care înconjoară lumina, și tocmai în ei ai căutat-o. Nu e în ei. E dincolo de nori, în lumina din spatele lor. Amintește-ți că va trebui să străpungi norii înainte de-a putea ajunge la lumină. Dar amintește-ți, totodată, că nu ai găsit în configurațiile de nori pe care ți le-ai închipuit ceva ce-a dăinuit sau ceva ce ți-ai dorit vreodată. Din moment ce toate iluziile mântuirii ți-au înșelat așteptările, precis nu vrei să rămâi în nori, uitându-te în van pe acolo după idoli, când ai putea atât de ușor să intri în lumina adevăratei mântuiri. Încearcă să străpungi norii prin orice mijloc îți place. Dacă te ajută, gândește-te că te țin de mână și te conduc. Și te asigur că nu va fi o fantezie deșartă.

Intervalele scurte de peste zi:

Amintește-ți că mântuirea ta vine din tine și că nimic în afara gândurilor tale nu îți poate împiedica progresul. Tu răspunzi de mântuirea ta. Tu răspunzi de mântuirea lumii.

Mântuirea mea vine din mine. Nimic din afara mea nu mă poate opri.

În mine e mântuirea lumii și a mea.

-∞-

71. Numai planul dumnezeiesc de mântuire va funcționa.

S-ar putea să nu îți dai seama că eul a stabilit un plan de mântuire opus celui dumnezeiesc. Tocmai în acest plan crezi tu. …Mai crezi și că a accepta planul lui Dumnezeu în locul celui oferit de eu înseamnă să te osândești la chinurile iadului. Sună absurd firește.

Planul de mâtuire al eului se axează pe resentimente. El susține că,  dacă altcineva ar vorbi sau s-ar purta altfel, dacă s-ar schimba unele împrejurări sau întâmplări exterioare, ai fi mântuit. Așa că sursa mântuirii e constant în afara ta. Ceri schimbarea mentalității de la toți și de la toate , dar nu și de la tine.

Prin urmare, rolul desemnat propriei tale minți în cadrul acestui plan este pur și simplu acela de-a determina ce anume, în afara ei înseși, trebuie să se schimbe dacă e să fi mântuit. O altă persoană îți va servi poate mai bine ; o altă situație îți va oferi poate succes.

Iată planul eului pentru mântuirea ta: “Caută dar nu vei afla”.

Planul dumnezeiesc de mântuire funcționează tocmai pentru că, sub îndrumarea Lui, cauți mântuirea acolo unde este, dar trebuie să fii dispus să cauți doar acolo: în tine. Altfel, scopul tău e împărțit și vei încerca să urmezi două planuri de mântuire diametral opuse, iar rezultatul nu poate aduce decât confuzie, disperare, nefericire și eșec.

Cum se procdează:

Intervalele lungi:

  • Repetând ideea zilei conștientizezi că este formată din două părți:

1. Planul dumnezeiesc de mântuire va funcționa.

2. Niciun alt plan nu va funcționa.

  • Restul intervalului practic va fi folosit pentru o “conversație cu Dumnezeu” în care cerem să ne dezvăluie planul Său întrebând:

1.Ce ai vrea să fac?

2.Unde ai vrea să merg?

3. Ce ai vrea să spun și cui?

Îți va răspunde pe măsura disponibilității tale de-a-I auzi Vocea. Nu refuza să auzi. Însuși faptul că faci exercițiile dovedește că ești cât de cât dispus să asculți.

Intervalele scurte de peste zi:

Încearcă să-ți amintești ideea zilei de 6-7 ori/oră. Fii atent la toate resentimentele și răspunde-le cu următoarea formă a ideii de astăzi:

Resentimentele sunt opusul planului Dumnezeiesc de mântuire.

Și numai planul Lui va funcționa.

-∞-

72. Resentimentele sunt un atac la planul dumnezeiesc de mântuire.

Planul de mântuire al eului bazat pe căutare în afara ta și pe resentimente, este un atac activ la adresa planului dumnezeiesc și o încercare deliberată de-al distruge.

Dorința fundamentală a eului este să-l înlocuiască pe Dumnezeu. Eul este întruparea fizică a acestei dorințe. Acesta împrejmuiește mintea cu un trup ținând-o separată și singură, incapabilă să ajungă la alte minți decât prin trup. Ce legătură au toate astea cu resentimentele? Nu sunt oare mereu asociate cu ce face un trup? O persoană spune ceva ce nu-ți place. Face ceva ce-ți displace. Își trădează gândurile ostile prin comportament.  Toate acestea le face trupul – masca, nu persoana divină de dincolo de trup, făcută după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.

Te preocupă exclusiv ce face într-un trup. Nu numai că nu o ajuți să se elibereze de limitările trupului. Ci și încerci activ să o legi de acesta, confundând-o cu trupul și considerându-i unul și același lucru. Așa e atacat Dumnezeu, căci – dacă Fiul Lui e doar un trup – tot asta trebuie să fie și El.

Dacă Dumnezeu este un trup, care trebuie să fie planul Lui de mântuire? Care altul decât moartea?  Încercând să se prezinte ca Autor al vieții și  nu al morții, El este un mincios și un înșelător, plin de făgăduințe false, oferind iluzii în loc de adevăr. Realitatea aparentă a trupului face de-a dreptul convingător acest mod de a-L privi pe Dumnezeu. De fapt, dacă trupul ar fi real, ar fi foarte greu de evitat o asemenea concluzie. Și fiecare resentiment pe care îl ai insistă că trupul este o realitate. Resentimentele nesocotesc total ce e fratele tău. Îți întăresc convingerea că e un trup și îl condamnă pentru asta.

În această arenă atent pregătită, în care animalele furioase își caută prada și în care mila nu poate intra, eul “vine să te mântuiască”. Dumnezeu te-a făcut trup. Foarte bine. Să acceptăm asta și să ne bucurăm. Ca trup nu te lăsa lipsit de ce oferă trupul. Ia puținul pe care îl poți obține. Dumnezeu nu ți-a dat “nimic”. Trupul e singurul tău “mântuitor”. El e moartea lui Dumnezeu și “mântuirea” ta.

Aceasta e credința universală a lumii pe care o vezi. Unii urăsc trupul și încarcă să îl rănească și să îl umilească. Alții iubesc trupul și încearcă să îl preamărească și să îl proslăvească. Dar, cât timp trupul stă în centrul conceptului tău de sine, ataci planul dumnezeiesc de mântuire și îți îndrepți resentimentele împotriva Lui și a creației Sale, ca nu cumva să auzi Vocea adevărului și să O primești ca pe un Prieten.

Percepția ta total pe dos ți-a ruinat pacea minții. Te-ai văzut într-un trup, cu adevărul în afara ta, devenit inaccesibil coștienței tale, închis fiind de limitările trupului.

Lumina adevărului este în noi, acolo unde a pus-o Dumnezeu. Trupul e cel ce se află în afara noastră și nu ne privește. Să fim fără trup înseamnă să fim în starea noastră firească. Să recunoaștem lumina adevărului din noi, înseamnă să ne recunoaștem așa cum suntem. Să ne vedem Sinele separat de trup înseamnă să punem capăt atacului la adresa planului dumnezeiesc de mântuire și să îl acceptăm în schimb. Iar acolo unde I se acceptă planul s-a și înfăptuit.

Cum se procedează:

Intervale mai lungi:

Scopul acestor intervale este să devenim conștienți că planul dumnezeiesc de mântuire s-a și înfăptuit în noi. Trebuie să înlocuim atacul cu acceptarea. Lăsăm deoparte judecata și întrebăm:

Ce e mântuirea Tată? Eu nu știu. Spune-mi ca să înțeleg.

Apoi îi vom aștepta în liniște răspunsul. Ne-am folosit resentimentele să ne închidem ochii și să ne astupăm urechile. Acum vrem să vedem, să auzim și să învățăm. “Ce e mântuirea Tată?” Cere să ți se răspundă și ți se va răspunde. Caută și vei afla.

De câte ori simți că îți scade încrederea și îți slăbește speranța reușitei până la punctul de a se stinge, rostește-ți din nou întrebarea și rugămintea, amintindu-ți că le adresezi Creatorului infinit al infinitului, Care te-a creat după Propria-I asemănare.

Ce e mântuirea Tată? Eu nu știu. Spune-mi ca să înțeleg.

Îți va răspunde. Fii hotărât să auzi.

Intervalele scurte de peste zi:

Sunt suficiente unul-două intervale scurte pe oră care se vor desfășura astfel:

  1. Se repetă afirmația:                                                                                                                                                       Resentimentele sunt un atac la adresa planului dumnezeiesc de mântuire. Să îl accept în schimb pe acesta.Ce e mântuirea tată? 
  2.     Așteaptă răspunsul în liniște, cu ochii închii, circa un minut.

 –∞-

73: Voiesc să fie lumină.

Astăzi ne vom gândi la voia pe care o împărtășești cu Dumnezeu. Nu e același lucru cu dorințele deșarte ale eului din care iau naștere întunericul și nimicul.

Dorințele deșarte și resentimentele sunt parteneri sau coproducători în reprezentarea lumii pe care o vezi. Dorințele eului i-au dat naștere, iar nevoia eului de-a avea resentimente, necesare pentru a o menține, o populează cu figuri care par să te atace și să ceară judecată “dreaptă”. Aceste figuri devin mijlocitorii tocmiți de eu să facă trafic de resentimente.

În acest troc ciudat în care vinovăția trece dintr-o parte în alta, iar resentimentele sporesc cu fiecare târg pe care îl închei, voia ta se pierde. Oare așa lume să fi creat Voia pe care Fiul lui Dumnezeu o împărtășește cu Tatăl său? A creat Dumnezeu un dezastru pentru Fiul Său?…Ar crea oare Dumnezeu o lume în care să Îl ucidă chiar pe El?

Astăzi vom încerca încă o dată să ajungem la lumea care este în consens cu voia ta. Lumina e în ea pentru că nu contrazice Voia lui Dumnezeu. Nu e Cerul, dar lumina Cerului se răsfrânge asupra ei. Întunericul a dispărut. S-a renunțat la dorințele deșarte ale eului. Dar lumina care se răsfrânge asupra acelei lumi reflectă voia ta, așa că o vom căuta tocmai în tine.

Nici sursa luminii nici sursa întunericului nu se pot găsi  în afară. Resentimentele îți întunecă mintea și vezi afară o lume întunecată. Iertarea risipește întunericul…Am subliniat de repetate ori că poți să treci ușor de bariera resentimentelor și că ea nu poate sta între tine și mântuirea ta. Motivul este foarte simplu. Chiar vrei să fii în iad? Chiar vrei să plângi, să suferi și să mori?

Uită argumentele eului care urmărsc să arate că asta este Cerul. Știi că nu este așa. Nu poți să îți dorești așa ceva. …Suferința nu este fericire și fericire vrei de fapt. …Tu vrei să reușești în ce încercăm să facem astăzi. Întreprindem totul cu binecuvântarea ta și cu acordul tău voios.

Mântuirea este pentru tine. Mai presus de toate, vrei libertatea de a-ți aminti Cine ești cu adevărat. Astăzi, eul e cel ce stă neputincios în fața voii tale.

Să se facă astăzi voia ta și să se pună capăt pentru totdeauna convingerii demente că alegi iadul în locul Cerului.

Planul de mântuire al lui Dumnezeu concordă întru totul cu voia ta. Nu e scopul unei puteri străine, pe care ai fost obligat să îl accepți.

Cum se procedează:

Intervalele lungi:

Ești dispus chiar azi să vezi lumina din tine și să fii mântuit.

Ține-ți voia limpede în minte, și spune-ți cu fermitate blândă și certitudine liniștită:

Voiesc să fie lumină. 

Să văd lumina care reflectă voia lui Dumnezeu și a mea. 

Pune restul intervalului practic sub călăuzirea lui Dumnezeu și a propriului tău Sine. Alătură-te Lor în timp ce Ei deschid drumul.

Intervalele scurte de peste zi:

De câteva ori pe oră, și mai ales atunci când te încearcă un resentiment  de orice fel, repeți:

Voiesc să fie lumină. Întunericul nu e voia mea.

-∞-

74: Nu există altă voie decât a lui Dumnezeu.

Ideea de astăzi poate fi considerată gândul central spre care sunt îndreptate toate exercițiile noastre. Când ai recunoscut acest lucru, ai recunoscut că voia ta e a Lui. Credința în posibilitatea conflictului a dispărut.

E multă pace în ideea de astăzi, iar exercițiile de astăzi sunt îndreptate în direcția găsirii ei. Să încercăm astăzi să recunoaștem acest lucru și să simțim pacea pe care o aduce această recunoaștere.

Cum se procedează:

Intervalele lungi:

  • Începe intervalele practice mai lungi repetând de câteva ori aceste gânduri rar și cu hotărârea fermă de-a înțelege ce înseamnă și de-a le ține minte.

Nu există altă voie decât a lui Dumnezeu. Nu pot fi în conflict. 

  • Adaugă apoi timp de câteva minute gânduri aferente de forma;

Sunt în bună pace.

Nimic nu mă poate tulbura. Voia mea e a lui Dumnezeu.

Voia mea și a lui Dumnezeu sunt una.

Dumnezeu voiește pace pentru Fiul Său.

  • Identifică orice gând de conflict care-ți trece prin minte. Dacă e o zonă de conflict greu de rezolvat, ocupă-te de ea în mod special, identificând persoanele în cauză și situațiile și spune-ți:

Nu există altă voie decât a lui Dumnezeu.

Aceste gânduri de conflict nu au niciun înțeles. 

Conflictele mele în legătură cu ……..nu pot fi reale.

  • După ce ți-ai limpezit mintea, închide ochii și încearcă să simți pacea la ce ești îndreptățit. Cufundă-te în ea și simte-o învăluindu-te din toate părțile. Dacă reușești vei avea un sentiment profund de bucurie și vioiciune sporită, în loc să te simți toropit și moleșit.  Bucuria caracterizează pacea. Prin această trăire vei recunoaște că ai ajuns la ea. Dacă simți că o pierzi, sau că te moleșești, repetă imediat ideea zilei și mai încearcă.

Intervalele scurte de peste zi:

Un minut-două la fiecare jumătate de oră, cu ochii închiși dacă se poate, vei repeta:

Nu există altă voie decât a lui Dumnezeu. Caut astăzi pacea Lui.

-∞-

75: A venit lumina.

A venit lumina. Ești vindecat și poți vindeca. Ești mântuit și poți mântui. Ești în bună pace și duci cu tine pace oriunde mergi. Întunericul, zbuciumul și moartea au dispărut. A venit lumina.

Astăzi sărbătorim încheierea fericită a lungului tău vis de dezastru. Nu mai sunt acum vise întunecate. Astăzi începe epoca luminii pentru tine și pentru toți. Este o eră nouă în care se află o lume nouă. Cea veche nu și-a lăsat nicio amprentă asupra ei.

Cum se procedează:

Intervalele practice lungi: 

Astăzi privim lumea pe care ne-o arată iertarea noastră. Astăzi nu vrem să vedem umbra eului asupra lumii. Vedem lumina și în ea vedem reflecția Cerului, întinzându-se de-a lungul și de-a latul lumii.  Nu stărui asupra trecutului astăzi. Ține-ți mintea complet deschisă, spălată de toate ideile trecutului și curățită de fiecare concept pe care l-ai făurit. Azi ai iertat lumea. Încă nu știi cum arată. Aștepți pur și simplu să îți fie arătată. Începe intervalul practic aducându-ți la cunoștință vestea bună a eliberării tale:

A venit lumina. Am iertat lumea. 

Spune-ți că iertarea ta îți dă dreptul la viziune. Înțelege că Spiritul Sfânt nu întârzie să dea darul vederii celor care iartă. Îți va arăta ce vede adevărata viziune. Așteaptă-l cu răbdare. Va fi prezent.

Spune-I că știi că nu poți să nu izbutești, pentru că ai încredere în El. Și spune-I că aștepți cu certitudine să vezi lumea pe care ți-a fâgăduit-o. De acum înainte vei vedea altfel. Astăzi a venit lumina. Și vei vedea lumea care ți s-a făgăduit de la începutul timpului și în care sfârșitul timpului e garantat.

Intervalele scurte de peste zi:

Reamintește-ți cam din sfert în sfert de oră că sărbătorim ceva deosebit. Adu mulțumiri pentru mila și Iubirea lui Dumnezeu. Bucură-te de puterea pe care o are iertarea să îți vindece vederea total. Fii încrezător că în ziua de astăzi stă un nou început. Și ce vezi e atât de binevenit, încât vei extinde bucuros la nesfârșit ziua de astăzi.

Spune așadar:

A venit lumina. Am iertat lumea.

Dacă ești tentat cumva, spune-i celui care pare să te tragă înapoi în întuneric:

A venit lumina. Te-am iertat.

Închinăm ziua de astăzi seninătății în care te vrea Dumnezeu. Ține-o în conștiența sa de sine și vezi-o astăzi peste tot, în timp ce sărbătorim începutul viziunii tale și vederea lumii reale, care a venit să înlocuiască lumea neiertată pe care ai crezut-o reală.

finish